Fondul Monetar Internaţional va reduce săptămâna viitoare previziunile privind creşterea globală, ca urmare a incertitudinilor care există la nivel internaţional, a declarat, joi, directorul general al instituţiei, Kristalina Georgieva, citată de agenţia EFE.

În plus, FMI semnalează că riscul de recesiune creşte şi că, inclusiv atunci când creşterea economică va fi pozitivă, senzaţia va fi de recesiune din cauza scăderii veniturilor reale şi a majorării preţurilor.

Într-un discurs la Universitatea din Georgetown (SUA), directorul general al FMI a afirmat că economia globală trece printr-o schimbare de paradigmă: de la una în care abundau predictibilitatea, cooperarea, inflaţia scăzută şi dobânzile reduse la o alta mai fragilă şi cu mari incertitudini.

Potrivit lui Georgieva, această nouă economie globală va trebui, de asemenea, să facă faţă unei mai mari volatilităţi, confruntărilor geopolitice şi dezastrelor climatice mai frecvente şi devastatoare.

Oficialul FMI s-a referit şi la creşterea riscurilor privind stabilitatea financiară, cauzate de rapida variaţie a preţurilor, nivelurile ridicate ale datoriei suverane şi preocupările determinate de lipsa de lichiditate în segmente cheie ale pieţei financiare.

Pentru a încerca o stabilizare a economiei, FMI a propus politicienilor şi autorităţilor din toată lumea să menţină lupta împotriva inflaţiei, să ducă la capăt o politică fiscală "responsabilă" care să-i protejeze pe cei vulnerabili şi să-şi unească eforturile pentru a ajuta pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare.

Potrivit Reuters, Kristalina Georgieva a anunţat joi că săptămâna viitoare FMI va înrăutăţi previziunile sale privind creşterea economiei mondiale în 2023, de 2,9%, din cauza riscului recesiunii şi al instabilităţii financiare, dar va menţine estimările pentru acest an la 3,2%.

Georgieva a atras atenţia că Perspectivele privind economia mondială s-au înrăutăţit, ţinând cont de şocul provocat de pandemie, de invadarea Ucrainei de către Rusia şi de dezastrele climatice de pe toate continentele, iar situaţia s-ar putea înrăutăţi.

Ea a apreciat că toate marile economii globale - Europa, China şi Statele Unite - se confruntă acum cu o încetinire, ceea ce afectează cererea pentru exporturi din ţările emergente şi în curs de dezvoltare, care deja sunt afectate de preţurile ridicate la alimente şi energie.

FMI estimează că ţările care reprezintă aproximativ o treime din economia mondială se vor confrunta cu cel puţin două trimestre consecutive de contracţie anul acesta sau anul viitor, a explicat Georgieva.

Per total, FMI se aşteaptă ca PIB-ul global să scadă cu 4.000 de miliarde de dolari până în 2026. Este aproximativ mărimea economiei Germaniei şi reprezintă "un pas înapoi semnificativ", a adăugat şeful FMI.

Oficialul a afirmat că inflaţia rămâne extrem de ridicată, dar băncile centrale ar trebui să continue să răspundă decisiv, chiar dacă economia încetineşte. Măsurile fiscale adoptate ca răspuns la preţurile ridicate ale energiei ar trebui să fie ţintite şi temporare, a afirmat Georgieva. Oficialul a cerut un sprijin mai amplu pentru economiile emergente şi în curs de dezvoltare, deoarece ratele mai ridicate ale dobânzilor din economiile avansate şi aprecierea dolarului au dus la ieşiri de capital.

De asemenea, şeful FMI a cerut Chinei şi creditorilor privaţi să rezolve riscul adâncirii crizei datoriilor pe pieţele emergente. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi/Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)