Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 4,6%, a indicat marţi Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects).

Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna iunie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans de 2,9% în acest an.

În schimb, previziunile pentru 2023 au fost înrăutăţite, indicând o expansiune a economiei României de 3,2%, faţă de un avans de 3,7% estimat în iunie, în timp ce prognoza pentru 2024 nu a fost modificată, indicând o creştere de 3,9%.

Economia românească a avut o evoluţie peste aşteptări în primul semestru din 2022, înregistrând un avans de 5,8%, datorită consumului privat robust şi a semnelor timpurii a redresării investiţiilor. Perspectivele depind de evoluţiile războiului din Ucraina şi de impactul acestuia asupra economiei europene. Deficitul fiscal este pe un trend descrescător, dar rămâne la un nivel ridicat. Sărăcia ar urma să scadă la 11,7% în 2022, se arată în raportul realizat de Banca Mondială.

Instituţia apreciază că România a realizat în ultimele două decenii un succes impresionant în creştere şi prosperitate. Totuşi, şocul provocat de pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina au expus vulnerabilităţile structurale ale economiei, inclusiv sărăcia persistentă şi disparităţile în privinţa oportunităţilor economice ale regiunilor şi între zonele urbane şi rurale, rigidităţile structurale pe piaţa forţei de muncă, slăbiciunea politicii fiscale şi constrângerile instituţionale semnificative care afectează utilizarea eficientă a resurselor.

Gospodăriile sărace şi vulnerabile au fost afectate în mod disproporţionat de creştere preţurile la alimente şi energie, în pofida plafonării preţurilor la gaze şi electricitate la niveluri reduse, până în martie 2023, pentru gospodăriile cu un consum lunar mediu mai scăzut. Redresarea solidă a economiei a contribuit la scăderea ponderii românilor care trăiesc cu mai puţin de 6,85 dolari pe zi la paritatea puterii de cumpărare (PPP) din 2017, la 11,7% în 2022, de la 12,1% în 2021.

Principalele provocări pe termen scurt sunt ţinerea sub control a efectelor socio-economice ale conflictului în regiune şi ale răbufnirilor pandemiei de COVID-19, apreciază Banca Mondială.

Presiunile inflaţioniste semnificative au dus la înăsprirea politicii monetare, după o orientare flexibilă. Dezechilibrele externe ridicate se adaugă presiunilor asupra cursului de schimb şi aversiunii faţă de risc a pieţelor. Absorbţia maximă şi eficientă a fondurilor din Cadrul financiar multianual al UE şi Next Generation, alături de reformele susţinute de aceste programe, vor fi cruciale pentru o redresare durabilă şi sprijinirea eforturilor de consolidare fiscală.

Economia românească a crescut cu 5,8% în primul semestru din 2022, datorită consumului privat robust, în timp ce investiţiile au arătat semne de redresare, datorită noilor lucrări de construcţii. Consumul privat robust, cuplat cu perturbările din lanţurile globale de aprovizionare şi dificultăţile cu care s-a confruntat comerţul au dus la adâncirea deficitului comercial.

Creşterea a fost condusă de sectorul TIC, care a beneficiat de adoptarea tehnologiilor digitale de către companii. Sectorul construcţiilor s-a redresat, sprijinit de revenirea segmentului de clădiri non-rezidenţiale. Redresarea economiei şi constrângerile cu care se confruntă forţa de muncă au redus rata şomajului la 5,3% în iunie 2022, de la nivelul ridicat din timpul pandemiei, de 6,7% în iunie 2020. Lipsa de angajaţi, cuplată cu inflaţia mai ridicată, a dus la creşteri salariale, în iunie 2022 înregistrându-se o creştere a salariilor nominale nete cu 12,3% în ritm anual.

În schimb, rata anuală a inflaţiei a accelerat la 15% în iulie 2022, în urma creşterii preţurilor la electricitate şi gaze. Presiunile inflaţioniste au determinat BNR să majoreze gradual dobânda, până la 5,5% în august 2022. Creditarea sectorului privat a rămas solidă, înregistrând o creştere anuală de 17,5% în iunie 2022. Veniturile mai ridicate au compensat majorarea cheltuielilor, dar presiunile fiscale rămân semnificative, deoarece cheltuielile curente şi subvenţiile pentru energie ar putea adânci deficitul anul acesta, se arată în raport.

Redresarea economiei şi a pieţei forţei de muncă înseamnă că cei mai mulţi angajaţi au revenit la muncă, ceea ce a ajutat la aducerea veniturilor gospodăriilor aproape de nivelul de dinaintea crizei. Totuşi, datele unui studiu din iunie 2022 arată că 75% dintre români încă sunt îngrijoraţi în legătură cu economia. Mai mult, creşterea preţurilor la alimente şi energie au afectat puterea de cumpărare a gospodăriilor, în special la cele sărace şi vulnerabile.

Războiul din Ucraina şi noi perturbări ale lanţurilor globale de aprovizionare vor continua să afecteze economiile din ţările unde se află migranţii români, ceea ce va duce la scăderea remitenţelor. În pofida redresării economiei, sărăcia ar urma să scadă doar modest, la 11,7% în 2022 şi să rămână peste nivelul de dinaintea crizei.

Economia României ar urma să crească cu 4,6% în 2022, dar estimările sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine. O încetinire a economiei mondiale şi o posibilă recesiune la principalii parteneri comerciali ar putea afecta avansul economiei României în 2023. Perspectivele de creştere depind de câţiva factori - răbufniri ale pandemiei de COVID-19, evoluţia inflaţiei, în special legată de preţurile la alimente şi energie, şi severitatea conflictului din regiune şi impactul lui asupra economiei europene, în care România este solid integrată, consideră Banca Mondială.

Capacitatea României de a absorbi fondurile europene va fi critică pentru un proces de redresare sustenabil, verde şi favorabil incluziunii. Reformele şi investiţiile masive din programele UE ar trebui să atenueze parţial impactul dobânzilor mai ridicate şi a incertitudinilor privind investiţiile private. De asemenea, fondurile europene ar trebui să atenueze unele din presiunile fiscale provocate de război şi preţurile ridicate la alimente şi energie.

Pe termen mediu, deficitele fiscale vor rămâne ridicate. Eforturile de consolidare fiscală rămân critice şi ar trebui să rezolve problema deficitului structural ridicat, care necesită reforme pentru întărirea mobilizării veniturilor şi majorarea eficienţei cheltuielilor.

Până în 2024, sărăcia ar urma să scadă la nivelul de dinaintea crizei. Totuşi, preţurile ridicate la alimente şi energie şi scăderea remitenţelor ar putea însemna în următorii ani un proces de redresare mai îndelungat pentru segmentele de populaţie vulnerabile. Un război prelungit în Ucraina ar putea slăbi semnificativ creşterea şi pe termen scurt ar putea duce la sporirea sărăciei, avertizează Banca Mondială.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)