Miniştrii de Finanţe din zona euro ar putea să promită luni că programele naţionale de asistenţă, în contextul creşterii costurilor la energie, vor fi temporare şi ţintite, astfel încât să nu declanşeze o spirală salarii-preţuri care ar stimula şi mai mult o inflaţie deja record, susţin oficialii citaţi de Reuters.

Reuniţi la Luxemburg pentru discuţiile lor lunare, miniştrii de Finanţe din zona euro ar putea da un comunicat cu privire la răspunsul lor fiscal la criza costului vieţii, provocată de reducerea livrărilor de gaze ruseşti spre Europa.

Aceste discuţii cu privire la răspunsul fiscal vin într-un moment în care Germania, prima economie a zonei euro, a anunţat joi că va împrumuta 200 de miliarde de euro de pe piaţă pentru a finanţa schemele de sprijin pentru companiile şi gospodăriile afectate de costurile ridicate la energie. Răspunsul Germaniei este cu 67 de miliarde de euro mai mare decât ce a anunţat până acum Franţa şi cu 68 de miliarde de euro peste ceea ce are de gând să facă Italia. În plus, este cu mult mai mult decât îşi pot permite ţările mici din zona euro, ceea ce generează îngrijorări în rândul Comisiei Europene cu privire la menţinerea competiţiei între companiile din UE.

Sprijinul guvernamental total oferit de statele din zona euro, care depăşeşte deja 500 de miliarde de euro, este o bătaie de cap şi pentru Banca Centrală Europeană, care majorează dobânzile pentru a ţine sub control o inflaţie record care a ajuns la 10% în septembrie.

Oficialii citaţi de Reuters susţin că sprijinul guvernamental, chiar dacă reduce impactul imediat al energiei scumpe, distorsionează şi semnalele de preţ pe care piaţa le-ar trimite în mod normal şi ar duce la diminuarea consumului, şi în plus contrazice eforturile BCE de a diminua inflaţia. De asemenea, măsurile de sprijin ar putea însemna noi împrumuturi guvernamentale, lucru pe care nu toate guvernele din zona euro şi-l permit fără a declanşa o reacţie pe piaţă.

Pentru a păstra competiţie şi a diminua riscul unor turbulenţe pe piaţă, unii oficiali din zona euro au vehiculat ideea unor noi împrumuturi comune la nivelul UE pentru a finanţa un răspuns comun la criza energetică. Pentru a depăşi scepticismul ţărilor membre din nordul continentului, planul ar putea fi modelat după planul de susţinere a locurilor de muncă din timpul pandemiei.

Comisia menţionează şi faptul că guvernele UE pot încă să folosească 225 miliarde de euro sub formă de împrumuturi ieftine neutilizate din fondul UE de revenire post-pandemie şi să le utilizeze pentru a răspunde la criza energetică.AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)