Autorităţile bancare din Europa Centrală caută să încheie ciclul majorării dobânzilor, care durează de anul trecut, chiar dacă presiunile inflaţioniste se menţin, iar băncile centrale mari globale continuă să crească dobânzile, se arată într-o analiză realizată de Reuters.

Deşi anul trecut regiunea era mult în faţa altora în ceea ce priveşte înăsprirea politicii monetare, acum vrea să fie prima care ia o pauză de la procesul de majorare a dobânzilor. Reuşita va depinde de presiunile salariale şi de cât de mult vor fi afectate monedele de turbulenţele de pe pieţe.

Băncile centrale din Ungaria, Republica Cehă şi Polonia au început marţi reuniuni de politică monetară. În Ungaria, Comitetul de politică monetară analizează ceea ce ar putea fi ultima majorare de dobândă. Banca Centrală a Cehiei a lăsat deja dobânda nemodificată în august, pentru prima dată în ultimele 12 luni, în timp ce la Banca Centrală a Poloniei guvernatorul indică o ultimă majorare, la un nivel redus, sau chiar menţinerea dobânzii.

Deciziile de a încheia înăsprirea politicii monetare nu sunt scutite de riscuri. Pieţele s-au întors împotriva activelor mai riscante de pe pieţele emergente, după ce Rezerva Federală a SUA (Fed) a majorat agresiv dobânda, ceea ce a dus la aprecierea dolarului, în timp ce creşterea salariilor în Europa Centrală accelerează în cele mai multe locuri.

Aceste evoluţii ar putea adăuga presiuni asupra inflaţiei, care încă este la un nivel ridicat, şi ar prelungi şi în 2023 lupta regiunii cu cea mai mare creştere a preţurilor din ultimele decenii.

Analiştii avertizează că, astfel, ratele dobânzii vor fi menţinute la un nivel ridicat o perioadă mai lungă de timp sau va fi nevoie de o nouă înăsprire a politicii monetare.

"În Ungaria, cred că încă există spaţiu pentru majorării ale dobânzilor", a apreciat Juraj Kotian, economist la Erste Group Bank.

Luna trecută, Banca Centrală a Ungariei a adus rata dobânzii la 11,75%, în creştere cu peste 1.100 de puncte de bază din iunie 2021. Adjunctul guvernatorului, Barnabas Virag, declara săptămâna trecută că banca ar putea majora marţi dobânzile cu 50, 75 sau 100 de puncte de bază, după care "toate opţiunile sunt luate în considerare". Totuşi, analiştii se aşteaptă la noi majorări de dobândă chiar şi după şedinţa de marţi.

În august, inflaţia în Ungaria s-a situat la 15,6%, în timp ce salariile au crescut în ritm anual cu 15,3% în iulie, a şaptea creştere consecutivă de peste 10%. Similar, forintul s-a depreciat cu peste 9% anul acesta, din cauza disputei Budapestei cu liderii UE privind problemele legate de statul de drept, care blochează acordarea fondurilor europene.

"Înăsprirea în continuare a politicii monetare este justificată. Singura întrebare este la cel nivel", a explicat Kotian, adăugând că sunt posibile majorări de dobândă mai reduse.

Şi Polonia se confruntă din februarie cu o creştere de peste 10% a salariilor, iar inflaţia depăşeşte 16%, în timp ce Guvernul cheltuie sume importante pentru a îngheţa preţurile energiei pentru gospodăriile afectate de creşterea facturilor.

Deşi guvernatorul Băncii Centrale, Adam Glapinski, indica un nivel de vârf al dobânzii de 7% în octombrie, analiştii de la Goldman Sachs susţin că majorarea salariilor, relaxarea fiscală şi presiunile valutare vor face dificilă pentru Banca Centrală înăsprirea politicii monetare şi ratele dobânzilor ar putea creşte în continuare.

Şi Banca Centrală a Cehiei se confruntă cu presiuni valutare, dar a folosit miliarde de euro din masivele sale rezerve internaţionale pentru a interveni pe pieţe, prevenind deprecierea excesivă a coroanei cehe. În august, inflaţia a încetinit la 17,2%, în timp ce presiunile salariale sunt mai reduse decât în Ungaria şi Polonia.

Dar autorităţile bancare încă urmăresc semne ale majorării salariilor în contextul înăspririi pieţei muncii. Sprijinul Guvernului de la Praga pentru atenuarea impactului crizei energiei este de asemenea în creştere.

"În special în Republica Cehă şi Polonia, băncile centrale încheie ciclul de înăsprire a politicii monetare tocmai când guvernele anunţă mai mult sprijin fiscal", ceea ce riscă să menţină solide presiunile asupra preţurilor, a apreciat Liam Peach, economist la Capital Economics. El a adăugat: "Aceasta înseamnă că băncile centrale fie trebuie să menţină ridicate dobânzile şi în 2023, poate şi în 2024, sau, dacă acele presiuni asupra preţurilor rămân acute în următoarele luni, ar putea fi nevoiţi să majoreze din nou dobânzile". AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)