Cel de-al treilea discurs despre Starea Uniunii al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost dominat de războiul din Ucraina şi găsirea de răspunsuri la creşterea preţurilor la energie în Europa. În discursul său anual în Parlamentul European, von der Leyen a propus o taxă pe profiturile excepţionale. Însă nu toată lumea este convinsă şi mai sunt multe de făcut.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri o propunere legislativă vizând impunerea de taxe pe profiturile excepţionale generate de companiile energetice, într-un moment în care UE se confruntă cu o creştere explozivă a preţurilor la gaze şi electricitate care ameninţă economiile şi gospodăriile.

Taxele ar putea pune 140 de miliarde de euro la dispoziţia statelor UE pentru ca acestea să sprijine familiile şi companiile care au dificultăţi, a spus von der Leyen în Parlamentul European reunit la Strasbourg, în discursul său anul privind Starea Uniunii.

"În aceste momente, profiturile trebuie împărţite şi direcţionate spre cei care au cea mai mare nevoie", a precizat von der Leyen la Strasbourg.

Planul Ursulei von der Leyen, care are nevoie de aprobarea capitalelor statelor membre UE, se concentrează pe două măsuri: plafonare veniturilor producătorilor de electricitate care au costuri de producţie reduse precum şi perceperea unei contribuţii de criză de la companiile din sectorul combustibililor fosili.

Prima măsură se aplică producătorilor de electricitate care nu folosesc gaze naturale, inclusiv furnizărilor de energie din surse regenerabile, care au profitat în mod disproporţionat de preţurile mari din ultimele luni.

Cea de a doua măsură, contribuţia de criză, vizează companiile de combustibili fosili care în prezent fac profituri excesive.

Alte măsuri anunţate de von der Leyen includ raţionalizarea energiei, ajutoare de stat temporare şi decuplarea preţului la gaze de cel la electricitate. Comisia Europeană a prezentat, miercuri, detaliile propunerii sale legislative pentru contracararea creşterii preţurilor la energie.

Nu s-a ajuns încă la un acord definitiv

"Sunt foarte fericit că s-a decis în sfârşit reformarea sectorului de electricitate, astfel încât preţul gazelor să nu influenţeze preţul pentru toată energia electrică la un anumit moment. Acum trebuie să luăm măsuri urgente", a declarat pentru EFE şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, după dezbaterea de la Strasbourg.

Măsurile propuse miercuri vor fi analizate şi posibil modificate de statele membre înainte de a intra în vigoare. Miniştrii europeni ai Energiei urmează să aibă o nouă reuniune extraordinară în data de 30 septembrie.

Nu va fi introdus un plafon pentru gazele naturale importate din Rusia

Printre măsurile energetice vehicule înainte de discursul lui von der Leyen se număra şi un plafon de preţ pentru gazele importate din Rusia. Cu privire la acest subiect, şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a subliniat faptul că "este nevoie de unanimitatea statelor membre". "Preşedinta nu a venit cu o propunere în acest sens. Ea a vorbit despre acest subiect, dar nu a venit şi cu o propunere oficială, pentru că este conştientă că există unele obstacole politice", a precizat Borrell.

Statele membre UE sunt de asemenea reticente la ideea de a da prea multă putere Comisiei cu privire la politicile lor naţionale în domeniul energetic, chiar dacă au fost deja incluse într-un efort la scara întregului bloc comunitar pentru a face tranziţia la regenerabile pentru un viitor fără emisii de carbon.

Borrell a reamintit că UE şi-a redus deja dependenţa de gazele ruseşti "de la 40% din importuri înainte de război, până la mai puţin de 10% acum".

Ucraina: se prefigurează o perioadă dificilă

Von der Leyen a avertizat că ne aşteaptă o perioadă dificilă, referindu-se la consecinţele economice ale războiului din Ucraina. "Perioada următoarea nu va fi una uşoară. Atât pentru familiile care au probeleme în a face faţă cheltuielilor cât şi pentru firme care trebuie să ia decizii dificile cu privire la viitorul lor", le-a pus von der Leyen europarlamentarilor.

"Să fim bine înţeleşi. Miza este foarte mare, nu doar pentru Ucraina dar şi pentru întreaga Europă şi pentru toată lumea", a spus von der Leyen. "Acesta nu este doar un război declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Este şi un război asupra energiei noastre, este un război asupra economiei, asupra valorilor noastre, este un război asupra viitorului nostru", a adăugat von der Leyen.

Vizita Ursulei von der Leyen în Ucraina

Luând cuvântul în prezenţa primei doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, şi îmbrăcată în albastru şi galben, culorile drapelului ucrainean, von der Leyen a anunţat că se va deplasa la Kiev la finele acelei zile. După discursul din Parlamentul European, von der Leyen a plecat în cea de-a treia vizită în capitala Ucrainei de la debutul invaziei ruseşti.

Preşedinta CE a precizat că la Kiev va discuta cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre integrarea Ucrainei pe piaţa unică a UE. Piaţa unică europeană garantează circulaţia liberă a mărfurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor. De asemenea, von der Leyen a propus includerea Ucrainei în zona liberă de roaming europeană pentru utilizatorii de telefoane mobile.

Reguli bugetare mai flexibile urmează a fi propuse în luna octombrie

Abordând alte subiecte, preşedinta Comisiei a anunţat că sprijină solicitările care vizează flexibilizarea regulilor bugetare comunitare. Regulile UE stricte privind disciplina fiscală şi deficitele bugetare sunt suspendate până în 2024 pentru că pandemia de Covid-19 a determinat şi ţările mai austere, cum este Germania, să crească semnificativ datoria publică.

Von der Leyen a spus că noile reguli, ale căror detalii vor fi propuse de Comisia Europeană în luna octombrie, ar trebui să permită investiţiile necesare în "tranziţia la o economie digitală şi fără emisii de carbon", oferind în acelaşi timp statelor membre proprietatea asupra reducerii datoriilor lor publice.

Scut împotriva "interferenţelor răuvoitoare"

În discursul său, von der Leyen a dezvăluit un pachet de Apărare a Democraţiei pentru a "ne proteja mai bine de interferenţele răuvoitoare". Ea a adăugat: "nu vom permite cailor troieni ai autocraţiei să ne atace din interior democraţiile".

Anunţul preşedintei CE vine după ce un raport al serviciilor de informaţii americane, cu privire la finanţarea acordată de Rusia partidelor politice din străinătate, a creat agitaţie în Italia, înaintea alegerilor legislative din 25 septembrie. Conform acestui raport, Rusia a susţinut cu peste 300 de milioane de dolari formaţiuni politice, oficiali şi politicieni din peste 20 de ţări, începând din 2014.

"Raportul serviciilor de informaţii americane arată că influenţa Rusiei asupra mediului politic din Occident funcţionează la diferite nivele într-o multitudine de moduri, până la finanţarea unor partide politice", a spus vicepreşedinta Parlamentului European, italianca Pina Picierno, care a făcut un apel pentru "menţinerea vigilenţei deoarece Putin vrea să destabilizeze democraţiile şi lumea liberă, sprijinind în mod direct unele partide politice".

"Trebuie să răspundem ferm la amestecul constant al Rusiei în democraţiile noastre, deoarece lupta ucrainenilor este şi lupta noastră, iar victoria lor împotriva lui Putin este şi victoria noastră", a declarat secretarul general al Partidului Democrat European din Italia, Sandro Gozi.

Promisiune pentru a proteja statul de drept

Făcând aluzie la disputa în derulare a Comisiei Europene cu Ungaria şi Polonia, von der Leyen a spus că "datoria şi cel mai nobil rol al Comisiei este acela de a proteja statul de drept". "Vreau să vă asigur că vom insista asupra independenţei justiţiei", a subliniat von der Leyen.

Laude şi critici pentru planurile preşedintei CE

În reacţiile lor la discursul lui von der Leyen, majoritatea liderilor grupurilor parlamentare au salutat propunerile destinate depăşirii crizei energetice. Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, şi-a exprimat "sprijinul deplin" pentru planurile anunţate de Ursula von der Leyen dar a criticat procedura şi a făcut un apel pentru ca Parlamentul European să fie implicat mai mult în procesul de elaborare a deciziilor. Socialiştii au criticat lipsa aspectelor sociale în discurs.

Liderul Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D), Iratxe Garcia Perez, a scris pe Twitter: "am auzit cuvinte frumoase din partea Ursulei von der Leyen, dar dimensiunea socială a fost neglijată". Stânga a criticat şi ea discursul. Martin Schirdewan, copreşedinte al grupului Stângii (GUE/NGL), a declarat pentru DPA că Ursula von der Leyen "a demonstrat în mod clar că nu va pierde titlul de "campioană mondială la anunţuri" în timpul vieţii sale".

Ministrul Infrastructurii din Slovenia, Bojan Kumer, a salutat ultimele măsuri destinate contracarării crizei energetice anunţate de Ursula von der Leyen. Kumer a declarat miercuri seara pentru RTV Slovenija că solidaritatea între statele membre UE a fost exprimată în mod clar, "în special pe piaţa de energie", adăugând că o soluţie europeană este mult mai bună decât 27 de soluţii naţionale diferite. Oficialul sloven a salutat măsurile destinate reducerii preţurilor la electricitate care au fost menţionate de von der Leyen în discursul său de miercuri privind Starea Uniunii, apreciind că propunerile vor fi examinate cu atenţie în zilele următoare. La prima vedere, se pare că ele includ mai multe soluţii propuse şi de Slovenia, a adăugat Bojan Kumer.

La rândul lor, europarlamentarii din Slovenia au apreciat că von der Leyen a reuşit să includă principalele provocări la adresa blocului comunitar în discursul său. Cu toate acestea, ei cred că von der Leyen a lăsat pe dinafară mai multe subiecte importante, în special măsuri concrete pe termen scurt pentru a ajuta oamenii să depăşească criza economică şi criza energetică.

Aşteptând planurile

Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a declarat anterior că prin modificările propuse la OUG 27/2022 Guvernul vrea să consolideze şi să extindă măsurile de protecţie a populaţiei şi economiei faţă de creşterile de preţ înregistrate la energie şi gaze naturale. Premierul a anunţat că schema românească de plafonare şi compensare a facturilor va rămâne în vigoare până la 31 martie 2023 şi că suprataxarea vizează întregul lanţ energetic, nu doar producătorii, cu măsuri destinate să descurajeze comportamentul speculativ pe pieţele de electricitate şi gaze naturale.

În acelaşi timp, premierul Nicolae Ciucă a subliniat că autorităţile de la Bucureşti sunt pregătite ca, în funcţie de deciziile care vor fi luate la nivelul Uniunii Europene, să dispună de flexibilitatea necesară pentru a-şi adapta măsurile în concordanţă.

***
Conţinutul articolului este bazat pe ştiri AFP, AGERPRES, ANSA, dpa, EFE, STA, agenţii participante în proiectul European News Room (enr). AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)