Regulile bugetare ale Uniunii Europene au fost catalogate în multe feluri şi au fost modificate de mai multe ori, iar acum UE va demara o nouă discuţie cu privire la reformarea lor tocmai când se confruntă cu mai multe crize suprapuse pentru care regulile nu au fost concepute să le rezolve, transmite Reuters.

Miniştrii europeni ai Finanţelor ar urma să demareze sâmbătă discuţiile privind reforma regulilor bugetare, într-un moment în care nivelul datoriilor este unul ridicat după doi ani de susţinere a economiilor în timpul pandemiei şi investiţiile ridicate necesare pentru a evita o criză provocată de schimbările climatice.

Pentru a face lucrurile şi mai dificile, statele UE se confruntă cu o criză a costului vieţii în condiţiile unei inflaţii record, creşterii costurilor la energie şi întreruperii livrărilor de gaze ruseşti spre Europa, iar spectrul unei recesiuni trage sute de miliarde de euro din bugetele guvernelor pentru diferite măsuri de sprijin.

Regulile bugetare ale UE, concepute într-o perioadă economică mai stabilă din anii 1990, în special pentru a proteja valoarea monedei euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale, au dificultăţi în a face faţă crizelor actuale.

Pactul de stabilitate şi creştere limitează deficitul guvernamental sub pragul de 3% din PIB, iar datoria sub 60% din PIB.

Însă pandemia a lăsat multe state cu un nivel al datoriei de peste 100% din PIB, iar deficitele din 2021 depăşesc în multe cazuri de două ori limita UE. O altă regulă care este imposibil de respectat de multe guverne prevede că în fiecare an ele trebuie să îşi reducă datoria cu 1/20 din diferenţa dintre nivelul datoriei publice şi pragul de 60% din PIB.

Documentele de lucru ale Franţei, Italiei, Germaniei, Spaniei şi Ţărilor de Jos precum şi o serie de oficiali europeni de rang înalt susţin că regula 1/20 va trebui să dispară, fie explicit, fie pentru că guvernele şi Comisia vor cădea de acord să nu o aplice.

Însă deocamdată nu este clar cu ce va fi înlocuită. Berlinul consideră că guvernele ar trebui pur şi simplu să îşi reducă deficitul structural în fiecare an, cu cel puţin 0,5% din PIB, până ajung la echilibru. O astfel de reducere, combinată cu creşterea economică, ar rezolva problema datoriei.

"Cel mai probabil la final vom ajunge la un nivel foarte similar cu poziţia germană", a declarat un oficial european de rang înalt din apropierea discuţiilor.

Un alt punct dificil este cum trebuie abordate investiţiile publice în valoare de sute de miliarde de euro, care trebuie să atragă şi investiţii private comparabile, pentru a reduce emisiile de carbon în Europa până în 2030, şi să le elimine complet până în 2050.

În plus, Franţa, Italia şi Polonia susţin că regulile UE ar trebui să le permită să deducă din calculul deficitului şi banii cheltuiţi pentru apărare sau pentru a ajunge la suveranitate tehnologică, pentru că acest gen de investiţii vor da rezultate mai târziu.

Germania nu vrea ca anumite sectoare să fie excluse de la calculul deficitului dar pare dispusă să ofere mai multă flexibilitate pentru guvernele care fac reforme structurale sau investiţii care sunt benefice pe termen lung.

Tot în discuţie se află indicatoarele utilizate pentru a măsura eforturile făcute în condiţiile în care guvernele caută indicatorii observabili aspra cărora au o influenţă în loc de metode de calcul învechite care în multe cazuri au fost revizuite puternic.

În plus, există şi problema controversată a punerii în aplicare a regulilor. Chiar dacă în prezent sunt prevăzute amenzi pentru statele care încalcă regulile, acestea nu au fost puse niciodată în aplicare chiar dacă ţări precum Italia, Franţa, Spania sau Portugalia au încălcat în mod flagrant regulile bugetare.

Cel mai probabil discuţiile cu privire la modernizarea regulilor bugetare vor dura mai multe luni, fiind posibil să se prelungească până în al doilea trimestru din 2023. Aceasta în condiţiile în care regulile vor rămâne suspendate şi anul următor pentru ca guvernele statelor membre să poată să îşi protejeze economiile de criza energetică.

Comisia Europeană îşi va prezenta propriile sale propuneri de modificare în a doua jumătate a lunii octombrie, susţin oficialii europeni citaţi de Reuters, în ideea de a evita ca acest subiect să devină unul în campania electorală de dinaintea alegerilor parlamentare din Italia, care vor avea loc în data de 25 septembrie. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)