Încetarea livrărilor de gaze ruseşti ar provoca o recesiune severă în Europa de Est şi Italia, dacă ţările din întreaga lume vor decide să îşi acumuleze propriile lor rezerve limitate, a avertizat marţi Fondul Monetar Internaţional, în încercarea de a încuraja solidaritatea între state, informează Financial Times.

Potrivit acestei publicaţii, FMI prognozează că dacă gazele lichefiate nu vor fi partajate şi preţurile nu vor fi ţinute, artificial, la un nivel redus, orice acţiune a Rusiei de a înceta să mai aprovizioneze Europa cu gaze naturale ar declanşa o contracţie economică de peste 5% anul următor în Cehia, Ungaria, Slovacia şi Italia.

Anterior, Reuters a dezvăluit că grupul rus Gazprom a trimis recent o scrisoare mai multor clienţi europeni în care invocă clauza de "forţă majoră" pentru incapacitatea de a le livra gazele naturale convenite din cauza unor circumstanţe extraordinare care sunt în afara controlului său. În plus, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat marţi că executivul comunitar nu se aşteaptă la reluarea livrărilor prin gazoductul Nord Stream 1 după efectuarea celor zece zile de lucrări de mentenanţă, care sunt programate să se încheie joi.

42% din importurile de gaze ale UE provin din Rusia, potrivit FMI, însă în cazul a opt state membre UE livrările ruseşti reprezintă mai mult de 50% din importurile de gaze.

Consumul european de gaze a scăzut deja cu 9% în acest an, ceea ce a şters 0,2 puncte procentuale din PIB-ul Uniunii Europene, potrivit FMI, însă simulările efectuate de instituţia financiară arată că fără măsuri compensatorii, pagubele ar putea fi mult mai mari la iarnă. Săptămâna următoare, oficialii de la Bruxelles ar urma să le ceară statelor membre să reducă "imediat" consumul de gaze.

Potrivit calculelor FMI, economia europeană ar putea face faţă unei reduceri cu 70% a livrărilor de gaze ruseşti, dar ar apărea probleme în eventualitatea unei opriri complete a livrărilor. Cele mai afectate state europene ar urma să poată accesa livrări cu 15 până la 40% sub necesarul lor. Ungaria, Slovacia şi Cehia au un grad ridicat de utilizare a gazelor ruseşti, în timp ce Italia este vulnerabilă din cauza utilizării crescute a gazelor în producţia de electricitate.

Cel mai grav impact ar apărea dacă gazele nu vor fi partajate între statele europene, din cauza unor blocaje fizice în calea livrărilor şi a deciziei statelor individuale de a face rezerve dar şi dacă gospodăriile ar fi protejate de preţurile mari de către guverne şi astfel nu şi-ar limita consumul de gaze la iarnă pentru încălzire.

Fondul recomandă guvernelor care doresc să protejeze gospodăriile vulnerabile de creştere costurilor să le ofere subvenţii forfetare şi majorări ale veniturilor. În acest fel, ar fi menţinute stimulentele pentru ca oamenii să îşi limiteze consumul de gaze.

Dacă Europa dă dovadă de solidaritate între state şi îşi integrează piaţa în piaţa mondială de gaze lichefiate, Rusia nu va putea să arunce UE într-o recesiune severă la iarnă. În cel mai optimist scenariu, încetarea livrărilor de gaze ruseşti ar urma să reducă PIB-ul UE cu doar 0,4% şi numai Ungaria ar suferi o contracţie economică de peste 1%. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dãdârlat)