Milioanele de refugiaţi ucraineni care au părăsit ţara în urma invaziei Rusiei din 24 februarie au sporit costurile financiare pentru ţările de la graniţa estică a UE care i-au preluat, dar cazul Poloniei arată că furnizarea de adăpost poate aduce şi beneficii economice, transmite Bloomberg.

Polonia a suportat cea mai mare parte a costurilor, acceptând peste trei milioane de refugiaţi ucraineni din 24 februarie. Cum majoritatea lor - un grup format în principal din femei, copii şi vârstnici - aveau puţine obiecte personale, sosirea lor a ajutat la majorarea vânzărilor, de la încălţăminte la articole de băcănie.

Aceste evoluţii au contrabalansat alte dificultăţi economice provocate de război şi vor ajuta probabil Polonia să înregistreze o performanţă mai bună în primul trimestru din acest an, conform unui studiu realizat de Bloomberg. Datele Eurostat arată că Polonia a înregistrat un avans al economiei de 9,1% în primul trimestru din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, fiind întrecută doar de Portugalia (11,9%).

"Deşi fluxul de refugiaţi ucraineni în Polonia va avea ca rezultat costuri fiscale considerabile pe termen scurt, credem că impulsul pentru potenţialul economic pe termen lung va compensa cu prisosinţă", a apreciat Mateusz Urban, economist la Oxford Economics.

Guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, Adam Glapinski, a declarat că cererea din partea cumpărătorilor ucraineni a reprezentat aproape jumătate din recenta creştere a cheltuielilor de consum, sprijinind avansul economiei poloneze.

"Aceşti consumatori au propriile lor fonduri, aduse din Ucraina. De asemenea, ei primesc fonduri de la noi, pe care le cheltuie imediat, nu le economisesc, ci le cheltuie pe produsele de strictă necesitate", a explicat Glapinski.

Şi alte ţări din regiune se confruntă cu un flux de refugiaţi ucraineni, dar la un nivel mult mai redus decât în Polonia.

În România, ucrainenii au fost în martie cel mai mare grup de cumpărători străini pe baza plăţilor cu cardul, conform datelor Global Payments. Ei au cheltuit în martie 4,2 milioane lei (900.000 dolari) în aproape 34.000 de tranzacţii, în special pe produse achiziţionate din supermarketuri şi farmacii. De asemenea, ei au plătit pentru combustibil, ulei de motor, îmbrăcăminte sau cazare, arată datele Global Payments.

Pe de altă parte, cererea din partea noilor consumatori şi cheltuielile guvernamentale de urgenţă se adaugă presiunilor inflaţioniste, deja ridicate în urma majorării preţurilor materiilor prime şi a perturbărilor din lanţurile de aprovizionare.

Banca Centrală a Poloniei a majorat ratele dobânzilor în ultimele opt luni pentru a contracara creşterea inflaţiei. În România, rata inflaţiei este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.

Aceste evoluţii au alimentat cererile pentru salarii mai ridicate în ţări care se confruntă cu deficit de forţă de muncă - un alt aspect al economiei unde fluxul de refugiaţi ucraineni ar putea ajuta la atenuarea deficitului.

Pawel Dobrowolski, economist şef la fondul polonez de investiţii de stat PFR, estimează că deja 300.000 ucraineni şi-au găsit de lucru în Polonia. Acesta "nu este un număr semnificativ pentru o economie de mărimea Poloniei", a apreciat Dobrowolski. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)