Comisia Europeană a propus luni ajustări specifice ale normelor financiare ale Uniunii Europene, cunoscute sub denumirea de Regulamentul financiar, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Principalul obiectiv al propunerii este de a alinia normele existente la actualul buget pe termen lung pentru perioada 2021-2027 şi de a aduce îmbunătăţiri suplimentare standardelor deja foarte înalte ale normelor financiare ale UE, în vederea dezvoltării unui buget încă şi mai transparent, mai bine protejat şi mai suplu.

"Propunerea urmăreşte să ofere certitudine beneficiarilor fondurilor UE, sporind, în acelaşi timp, capacitatea de reacţie a bugetului în perioade de criză şi făcând ca gestiunea bugetară să fie digitală în mod implicit. Experienţele recente ne-au învăţat că este important pentru toată lumea să fim pregătiţi pentru a face faţă neprevăzutului. Aştept cu interes viitoarele discuţii constructive cu Parlamentul European şi cu statele membre - în cadrul Consiliului, în vederea punerii în aplicare a acestor norme cu promptitudine şi în beneficiul tuturor", a declarat comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul şi administraţia,

Principalele elemente ale propunerii de astăzi urmăresc să asigure creşterea transparenţei bugetului UE, prin o mai bună informare a publicului cu privire la utilizarea bugetului UE şi la beneficiarii fondurilor UE, prin intermediul unei baze de date publice îmbunătăţite care să acopere toate metodele de execuţie bugetară; consolidarea eficacităţii controalelor şi a auditurilor prin colectarea obligatorie de date privind destinatarii fondurilor UE, inclusiv privind beneficiarii reali ai acestora şi utilizarea unui sistem informatic integrat pentru extragerea datelor şi evaluarea riscurilor la nivelul tuturor metodelor de execuţie a bugetului UE, pentru a identifica, printre altele, riscurile de nereguli, fraudă şi conflicte de interese.

De asemenea, se urmăreşte un buget al UE mai bine protejat, prin consolidarea sistemului de detectare timpurie şi de excludere al Comisiei, reuşindu-se astfel ca beneficiarii fondurilor UE care încalcă normele UE să fie identificaţi şi excluşi de la finanţare; extinderea domeniului de aplicare al acestui sistem la gestiunea partajată a execuţiei bugetare (în cadrul căreia Comisia execută bugetul împreună cu statele membre ale UE), de exemplu în ceea ce priveşte finanţarea din Fondul european de dezvoltare regională sau în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; actualizarea definiţiei conflictului de interese, justificând respingerea participanţilor la procedurile de atribuire în cazul în care se detectează un conflict de interese şi creşterea eficienţei şi a calităţii controalelor şi a auditurilor prin digitalizare şi prin utilizarea tehnologiilor emergente, în conformitate cu angajamentul Comisiei faţă de practicile digitale.

Se are în vedere un buget al UE mai suplu, prin asigurarea unui cadru juridic clar pentru achiziţiile publice în situaţii de criză, de exemplu permiţând instituţiilor UE să efectueze achiziţii în numele statelor membre ale UE sau să acţioneze în calitate de organism central de achiziţie; adăugarea unui nou instrument de execuţie bugetară pentru a se asigura că Comisia poate contribui la iniţiative globale (mai concret, la activităţi cu donatori multipli, care implică punerea în comun a fondurilor pentru sprijinirea obiectivelor globale în domenii precum schimbările climatice, educaţia şi combaterea SIDA, a tuberculozei şi a malariei). AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)