Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări cu privire la desfăşurarea politicii bugetare în 2023, informează un comunicat al Executivului comunitar.

Răspunsul bugetar necesar dat pandemiei de COVID-19 şi contracţia producţiei au condus la o creştere semnificativă a ponderii datoriilor publice, în special în unele state membre cu un nivel ridicat al datoriei, fără a provoca însă o creştere a costurilor cu serviciul datoriei. Pentru a garanta sustenabilitatea datoriei, este necesară o ajustare bugetară multianuală, combinată cu investiţii şi reforme destinate susţinerii potenţialului de creştere. În opinia Comisiei, este recomandabil ca pentru reducerea nivelului ridicat al datoriei publice să se procedeze la o ajustare bugetară treptată începând cu 2023, deoarece o consolidare prea abruptă ar putea avea un impact negativ asupra creşterii şi, prin urmare, asupra sustenabilităţii datoriei.

Comunicarea stabileşte principiile-cheie care vor orienta evaluarea de către Comisie a programelor de stabilitate şi de convergenţă ale statelor membre. Ea oferă, de asemenea, o imagine de ansamblu a situaţiei actuale a evaluării guvernanţei economice.

Comunicarea este prezentată în contextul invaziei neprovocate şi nejustificate a Ucrainei de către Rusia. În solidaritate cu Ucraina, Uniunea Europeană a aprobat un pachet de sancţiuni economice fără precedent care va avea un puternic impact asupra economiei şi elitei politice ruse. Previziunile economice din iarna anului 2022 au fost publicate la 10 februarie, cu două săptămâni înainte de invadarea Ucrainei. Această evoluţie are un impact negativ asupra creşterii şi implică o agravare a riscurilor. Ea subliniază, de asemenea, şi mai mult necesitatea unei coordonări strânse a politicilor economice şi bugetare, precum şi necesitatea ca politicile bugetare să fie adaptate ca răspuns la circumstanţele aflate în schimbare rapidă. Orientările vor fi ajustate în funcţie de evoluţiile economice, conform necesităţilor.

Comunicarea stabileşte cinci principii-cheie şi descrie implicaţiile pentru recomandările bugetare pe care Comisia le va propune statelor membre în mai 2022 pentru planurile lor bugetare din 2023. Aceste cinci principii sunt: asigurarea coordonării politicilor şi un mix coerent de politici; asigurarea sustenabilităţii datoriei, printr-o ajustare bugetară treptată şi de înaltă calitate şi prin creştere economică; încurajarea investiţiilor şi promovarea creşterii durabile; promovarea strategiilor bugetare coerente cu o abordare pe termen mediu a ajustării bugetare, ţinându-se cont de Mecanismul de redresare şi rezilienţă. De asemenea, strategiile bugetare ar trebui să fie diferenţiate şi să ţină seama de dimensiunea pe care o reprezintă zona euro.

Răspunsul bugetar coordonat al statelor membre la recesiunea economică gravă provocată de pandemia de COVID-19, facilitat de activarea clauzei derogatorii generale şi sprijinit de acţiunile la nivelul Uniunii, a înregistrat un mare succes. O coordonare strânsă continuă a politicilor bugetare rămâne esenţială în actualul mediu instabil şi pentru a se asigura o tranziţie fără probleme către o traiectorie nouă şi sustenabilă de creştere şi către sustenabilitatea bugetară. Pe baza previziunilor economice din iarna anului 2022, Comisia este de părere că tranziţia de la o orientare bugetară agregată favorabilă în perioada 2020-2022 la o orientare bugetară agregată în linii mari neutră pare adecvată în 2023, rămânând în acelaşi timp pregătită să reacţioneze la evoluţiile situaţiei economice.

Înscrierea economiilor Uniunii pe o traiectorie de creştere durabilă mai înaltă şi abordarea provocărilor legate de dubla tranziţie verde şi digitală ar trebui să fie o prioritate de vârf pentru toate statele membre. Deşi Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) - aflat la baza NextGenerationEU, care va oferi o finanţare suplimentară de până la 800 de miliarde de euro - poate contribui la asigurarea dublei tranziţii, Comisia este de părere că planurile bugetare pe termen mediu ar trebui să promoveze şi să protejeze investiţii publice de înaltă calitate finanţate la nivel naţional.

Programele de stabilitate şi de convergenţă ar trebui să demonstreze modul în care planurile bugetare pe termen mediu ale statelor membre asigură o traiectorie descendentă graduală a datoriei publice către niveluri prudente şi o creştere durabilă printr-o consolidare treptată, investiţii şi reforme.

Strategiile bugetare naţionale ar trebui să fie diferenţiate în mod corespunzător: statele membre cu datorii mari ar trebui să procedeze la o reducere treptată a datoriei, prin realizarea unei ajustări bugetare în 2023, după deducerea contribuţiilor din partea MRR şi a altor granturi din partea Uniunii; în timp ce statele membre cu datorii mici şi medii ar trebui să consolideze investiţiile necesare pentru dubla tranziţie verde şi digitală, cu scopul de a ajunge la o orientare politică globală neutră.

Criza provocată de coronavirus a evidenţiat relevanţa şi importanţa multora dintre provocările pe care Comisia a încercat să le discute şi să le abordeze în cadrul dezbaterii publice referitoare la cadrul de guvernanţă economică. În urma angajamentului asumat de preşedinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, şi anume acela de a crea un consens cu privire la viitorul cadrului de guvernanţă economică al UE, în octombrie 2021, Comisia a relansat dezbaterea publică privind revizuirea cadrului de guvernanţă economică al UE.

Dezbaterea în curs are loc prin intermediul mai multor foruri, inclusiv al unor reuniuni şi ateliere dedicate şi al unui sondaj online care s-a încheiat la 31 decembrie 2021. Această discuţie incluzivă implică cetăţeni şi o gamă largă de părţi interesate, în special parteneri sociali, mediul academic, alte instituţii şi organisme ale Uniunii, precum şi guverne şi parlamente naţionale, printre altele. În prezent, Comisia analizează observaţiile primite şi va prezenta un raport de sinteză în martie 2022.

În opinia Comisiei, starea actuală a discuţiilor evidenţiază o serie de aspecte-cheie în privinţa cărora ar putea fi necesare eforturi suplimentare şi mai concrete pentru a pregăti calea spre crearea unui consens cu privire la viitorul cadru bugetar al UE: asigurarea sustenabilităţii datoriei şi promovarea unei creşteri durabile prin investiţii şi reforme sunt factori-cheie pentru succesul cadrului bugetar al UE; iar acordarea unei atenţii sporite supravegherii bugetare pe termen mediu în UE pare o cale promiţătoare.

De asemenea, ar trebui continuate discuţiile cu privire la învăţămintele care pot fi desprinse din concepţia, guvernanţa şi funcţionarea MRR, iar simplificarea, consolidarea responsabilităţii la nivel naţional şi îmbunătăţirea aplicării legislaţiei reprezintă obiective-cheie.

Pe baza dezbaterii publice în curs şi a discuţiilor cu statele membre, Comisia va prezenta orientări cu privire la posibilele modificări ale cadrului de guvernanţă economică, cu obiectivul de a ajunge la un consens larg privind calea de urmat, înainte de 2023. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dãdârlat)