Comisia Europeană a adoptat marţi primul său raport anual privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), elementul central al instrumentului NextGenerationEU, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Până în prezent, cinci state membre au transmis Comisiei primele cereri de plată periodice, iar în 2022 se aşteaptă peste 30 de alte cereri. După prima cerere de plată, Spaniei i s-au plătit 10 miliarde de euro în decembrie 2021. Se preconizează efectuarea altor plăţi după ce statele membre ating obiectivele de etapă şi ţintele relevante.

MRR furnizează statelor membre granturi şi împrumuturi în valoare de până la 723,8 miliarde de euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele transformatoare care vor permite UE să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19.

La un an de la introducerea sa, raportul trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a mecanismului, de la adoptarea Regulamentului privind MRR în februarie 2021 până la efectuarea primei plăţi periodice în decembrie 2021. Raportul arată că s-au înregistrat progrese majore şi confirmă faptul că punerea în aplicare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă este pe drumul cel bun.

Raportul oferă numeroase exemple de investiţii şi reforme finanţate prin MRR din cele 22 de planuri de redresare şi rezilienţă care au fost adoptate până în prezent. Aceste exemple prezintă măsuri concrete care contribuie la cei şase piloni de politică definiţi în Regulamentul privind MRR, inclusiv tranziţia verde şi transformarea digitală.

Prin urmare, raportul oferă informaţii importante privind amploarea şi impactul fără precedent ale măsurilor puse în aplicare în întreaga UE ca urmare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Comisia şi statele membre, împreună cu Parlamentul European şi Consiliul, au colaborat strâns pentru a obţine aceste rezultate.

După o perioadă de pregătire intensă şi de dialog cu fiecare stat membru, Comisia a efectuat o evaluare aprofundată şi rapidă a planurilor de redresare şi rezilienţă. Comisia a furnizat o evaluare pozitivă a celor 22 de planuri. Până în prezent, suma alocată în aceste planuri se ridică la 445 de miliarde de euro (291 de miliarde de euro sub formă de granturi şi 154 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi).

După ce Consiliul a aprobat cele 22 de planuri, Comisia a efectuat rapid plăţi de prefinanţare în valoare de 56,6 miliarde de euro către cele 21 state membre care au solicitat acest lucru.

Până în prezent, cinci state membre au transmis Comisiei primele cereri de plată periodice, iar în 2022 se aşteaptă peste 30 de alte cereri. După prima cerere de plată, Spaniei i s-au plătit 10 miliarde de euro în decembrie 2021. Se preconizează efectuarea altor plăţi după ce statele membre ating obiectivele de etapă şi ţintele relevante.

Uniunea a colectat cu succes fonduri de pe pieţele de capital pentru a finanţa Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi a lansat prima sa emisiune de obligaţiuni verzi în 2021.

Conform Regulamentului privind MRR, reformele şi investiţiile incluse în fiecare plan de redresare şi rezilienţă trebuie să atingă obiectivele în materie de cheltuieli legate de climă şi de sectorul digital şi să contribuie în mod corespunzător la cei şase piloni sau la domenii de politică de importanţă europeană. Comisia a elaborat metodologii pentru ambele obiective, una pentru a raporta cu privire la obiective şi una pentru cei şase piloni.

Aproximativ 40% din alocarea totală a planurilor vizează măsuri de sprijinire a obiectivelor climatice şi toate planurile depăşesc obiectivul climatic de 37% stabilit în regulament. În plus, planurile adoptate alocă 26% din suma totală pentru cheltuieli digitale. Din nou, acest procent depăşeşte cu o marjă semnificativă obiectivul de 20% stabilit în regulament.

În cele 22 de planuri adoptate, cheltuielile totale estimate menite să contribuie la tranziţia verde (pilonul 1) se ridică la 224,1 miliarde de euro. O sumă totală de aproape 130 de miliarde de euro din cheltuielile estimate este alocată transformării digitale (pilonul 2). Cele 22 de planuri adoptate prevăd peste o mie de măsuri care contribuie la o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii (pilonul 3), bugetul total pentru aceste măsuri fiind de aproximativ 223 de miliarde de euro. Măsurile de sprijinire a coeziunii sociale şi teritoriale (pilonul 4) se ridică la 193 de miliarde de euro. Bugetul pentru măsurile de sprijinire a sănătăţii şi a rezilienţei economice, sociale şi instituţionale (pilonul 5) se ridică la 78 de miliarde de euro, în timp ce bugetul pentru măsurile pentru generaţia următoare, copii şi tineret (pilonul 6) reprezintă 49 de miliarde de euro.

Progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor de redresare şi rezilienţă pot fi urmărite în Tabloul de bord privind redresarea şi rezilienţa, un portal online pe care Comisia l-a creat în decembrie 2021.

Raportul evidenţiază valoarea adăugată a Mecanismului de redresare şi rezilienţă ca instrument unic bazat pe performanţă, care sprijină o agendă de reforme şi investiţii fără precedent pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă statele membre. Se estimează că Mecanismul de redresare şi rezilienţă va genera efecte de propagare pozitive în întreaga UE, sprijinind în acelaşi timp convergenţa economică şi coeziunea socială şi teritorială. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)