Comisia Europeană a publicat miercuri a doua ediţie a analizei aprofundate a dependenţelor strategice ale Europei, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Raportul analizează cinci domenii - pământuri rare şi magneziu, substanţe chimice, panouri solare, securitate cibernetică şi programe informatice - în care Europa se confruntă cu dependenţe strategice faţă de ţări terţe. Scopul este promovarea unei mai bune înţelegeri a riscurilor care decurg din această situaţie şi a oportunităţilor de abordare a respectivelor riscuri.

Dependenţele strategice de pământuri rare, de magneziu şi de panouri fotovoltaice decurg din concentrarea puternică a producţiei mondiale în China, din opţiunile actuale limitate de diversificare a aprovizionării, inclusiv în interiorul UE, sau de substituire. De asemenea, sunt identificate dependenţe în cazul mai multor substanţe chimice de importanţă critică într-o serie de ecosisteme industriale. În plus, raportul identifică deficienţe în comparaţie cu concurenţii UE la nivel mondial în ceea ce priveşte tehnologiile-cheie, cum ar fi securitatea cibernetică şi programele informatice.

Aducând în vizor sectoarele analizate în cadrul primei ediţii de bilanţuri aprofundate, raportul evaluează setul de acţiuni care au fost iniţiate pentru a remedia aceste dependenţe strategice. Raportul a arătat că s-au făcut progrese semnificative. Printre acestea se numără derularea unor proiecte de investiţii prin alianţele industriale existente referitoare la materii prime, baterii şi hidrogen, precum şi prin alianţele lansate recent privind semiconductorii şi serviciile de cloud; adoptarea propunerilor de reglementare ale Comisiei privind bateriile, hidrogenul şi semiconductorii, precum şi noi parteneriate internaţionale, cum ar fi cele în domeniul materiilor prime.

Raportul evidenţiază, de asemenea, rolul unor proiecte importante de interes european comun în ceea ce priveşte inovarea revoluţionară, de exemplu în domeniul semiconductorilor şi al serviciilor de cloud.

Raportul a fost întocmit pe baza primelor analize pe care se întemeiază Strategia industrială actualizată din 2021, în vederea tranziţiei Europei către o economie verde, digitală, rezilientă şi competitivă la nivel mondial, ţinând totodată seama de impactul pandemiei de COVID-19 asupra pieţei unice.

În mai 2021, Comisia şi-a publicat Strategia industrială actualizată, care răspunde învăţămintelor desprinse în urma pandemiei de COVID-19 pentru a stimula redresarea economică a Europei şi pentru a consolida autonomia strategică deschisă a acesteia. În Strategia actualizată se reafirmă priorităţile stabilite cu un an înainte în Comunicarea din martie 2020 privind noua strategie industrială, care trasează calea pentru tranziţia industrială verde şi digitală a Europei.

Strategia industrială actualizată din 2021 a fost însoţită de un raport care analizează dependenţele strategice ale Europei. Acesta a inclus o analiză a peste 5.000 de produse şi a dezvăluit faptul că 137 de produse în ecosistemele sensibile erau extrem de dependente de furnizori străini. În plus, raportul a prezentat o primă etapă de bilanţuri aprofundate pentru şase domenii strategice în care UE se confruntă cu dependenţe, şi anume materiile prime, bateriile, ingredientele farmaceutice active, hidrogenul curat, semiconductorii şi tehnologiile de tip cloud şi cele de vârf. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)