Uniunea Europeană introduce vineri o acţiune împotriva Chinei în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) pentru restricţionarea accesului întreprinderilor din UE la o instanţă străină în scopul de a-şi proteja şi utiliza brevetele, a anunţat Comisia Europeană.

Întreprinderile din UE care deţin drepturi în domeniul tehnologiilor-cheie (cum ar fi 3G, 4G şi 5G) se lovesc de restricţii grave din partea Chinei în încercarea lor de a-şi apăra aceste drepturi atunci când brevetele le sunt folosite ilegal sau fără o retribuţie adecvată de către producătorii chinezi de telefoane mobile, spre exemplu. Titularilor de brevete care apelează totuşi la instanţă în afara Chinei li se aplică adesea amenzi semnificative în China, exercitându-se astfel o presiune asupra lor pentru a accepta taxe de licenţă sub nivelul pieţei.

Această politică a Chinei este extrem de dăunătoare pentru inovarea şi creşterea din Europa, prin aceea că întreprinderile europene din domeniul tehnologiei sunt lipsite de posibilitatea de a-şi exercita şi de a asigura respectarea drepturilor care le conferă un avantaj tehnologic.

"Trebuie să protejăm sectorul înaltei tehnologii din UE, un sector foarte dinamic şi un motor al inovării care ne asigură rolul de prim rang în dezvoltarea viitoarelor tehnologii inovatoare. Întreprinderile din UE sunt îndreptăţite să apeleze la justiţie în condiţii echitabile atunci când le este folosită tehnologia în mod ilegal. Iată motivul pentru care lansăm astăzi consultări în cadrul OMC", a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv şi comisar pentru Comerţ.

Din luna august 2020, instanţele chineze au pronunţat o serie de decizii - cunoscute sub denumirea de "anti-suit injunctions" (interdicţii de a acţiona în justiţie) - pentru a exercita presiuni asupra întreprinderilor din UE care deţin brevete în domeniul înaltei tehnologii şi pentru a le împiedica să îşi apere tehnologiile în mod legitim. De asemenea, instanţele chineze recurg la ameninţarea cu amenzi usturătoare pentru a descuraja întreprinderile europene să se adreseze instanţelor străine.

Din acest motiv, întreprinderile europene din sectorul înaltei tehnologii se confruntă cu un dezavantaj major în momentul în care luptă pentru a-şi proteja drepturile. Producătorii chinezi solicită aceste interdicţii de a acţiona în justiţie ("anti-suit injunctions") pentru a putea beneficia de un acces mai ieftin sau chiar gratuit la tehnologia europeană.

UE a semnalat această problemă Chinei de nenumărate ori în încercarea de a găsi o soluţie, însă în zadar. Întrucât, potrivit UE, acţiunile Chinei sunt incompatibile cu Acordul privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS), UE a solicitat consultări în cadrul OMC.

Consultările în materie de soluţionare a litigiilor pe care UE le-a solicitat reprezintă prima etapă a procedurilor de soluţionare a litigiilor în cadrul OMC. Dacă acestea nu vor duce la o soluţie satisfăcătoare în termen de 60 de zile, UE poate solicita OMC să instituie un comitet care să ia o decizie cu privire la acest litigiu.

Brevetele vizate în speţa de faţă sunt brevete esenţiale pentru standarde (BES). BES sunt brevete esenţiale pentru fabricarea de bunuri care să respecte un anumit standard internaţional. Deoarece folosirea acestor tehnologii este obligatorie, spre exemplu, pentru producerea unui telefon mobil, titularii de brevete şi-au luat angajamentul de o acorda licenţe pentru aceste brevete producătorilor în condiţii echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii (condiţii FRAND). Prin urmare, pentru aceste brevete un producător de telefoane mobile ar trebui să obţină o licenţă (sub rezerva unei taxe de licenţă negociate cu titularul brevetului). În cazul în care un producător nu obţine o licenţă şi /sau refuză să plătească, titularul unui brevet poate face uz de drepturile conferite prin respectivul brevet şi poate solicita instanţei să oprească vânzarea produselor care încorporează tehnologia respectivă fără licenţă.

În august 2020, Curtea Supremă a Poporului din China a emis o interdicţie de a acţiona în justiţie ("anti-suit injunction") prin care a hotărât că instanţele chineze pot interzice titularilor de brevete să se adreseze unei instanţe din afara Chinei pentru a impune respectarea drepturilor conferite de respectivele brevete. De asemenea, Curtea Supremă a Poporului a mai hotărât că încălcarea respectivei interdicţii se poate sancţiona cu o amendă de 130.000 euro pe zi. De atunci, instanţele chineze au adoptat patru astfel de interdicţii de a acţiona în justiţie ("anti-suit injunctions") împotriva unor titulari străini de brevete. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei, editor online: Simona Aruştei)