Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile în acest an, dacă inflaţia ridicată se va dovedi mai persistentă decât se preconiza, a declarat miercuri noul preşedinte al Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), Joachim Nagel, informează Reuters.

La reuniunea de politică monetară de săptămâna trecută, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să menţină nemodificată dobânda de referinţă, la cel mai redus nivel din istorie, iar preşedintele Christine Lagarde a subliniat că BCE nu se va grăbi să majoreze costul creditului până când nu va avea toate datele necesare.

În primul său interviu de la preluarea postului de preşedinte al Bundesbank, Joachim Nagel a declarat pentru cotidianul german Die Zeit că BCE a ajuns la un punct care poate fi considerat drept un caz tipic care necesită o acţiune din parte unei bănci centrale. "BCE trebuie să intervină. Vom analiza datele, cele mai noi cifre privind creşterea economică şi prognoza de inflaţie vor veni în luna martie. Şi asta va sta la baza deciziilor noastre. Dacă imaginea cu privire la inflaţie şi mai ales dacă perspectivele inflaţiei nu se vor îmbunătăţi semnificativ până atunci, vom fi nevoiţi să recalibrăm politica monetară", a spus Joachim Nagel.

"Primul pas ar fi să încetăm achiziţiile de active pe parcursul anului 2022. Apoi dobânzile ar putea fi majorate până la finele anului", a adăugat Nagel.

Aceste comentarii sugerează că Joachim Nagel va continua politica tradiţională de tip "şoim" a oficialilor Bundesbank, care susţin necesitatea unor dobânzi ridicate pentru a menţine inflaţia sub control. Acelaşi punct de vedere a fost împărtăşit zilele trecute şi de Klaas Knot, guvernatorul Băncii centrale a Ţărilor de Jos şi membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, care a spus că se aşteaptă ca BCE să majoreze dobânda de politică monetară în trimestrul patru al acestui an.

De asemenea, în interviul publicat miercuri în cotidianul german Die Zeit, Joachim Nagel a spus că rata inflaţiei în Germania, prima economie a zonei euro, ar putea să fie semnificativ mai mare de 4% în acest an, adică mai mult decât dublu faţă de ţinta de 2% avută în vedere de BCE şi peste prognoza Bundesbank de 3,6%.

"Sunt semne că avansul preţurilor la energie ar putea fi mai persistent, că afectează preţurile la alte bunuri şi servicii, şi că în spate se află şi o cerere în creştere", a spus Joachim Nagel.

Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata inflaţiei în zona euro a atins un nivel record de 5,1% în luna ianuarie 2022.

Săptămâna trecută, Christine Lagarde a recunoscut că inflaţia în zona euro este la un nivel peste aşteptări iar riscurile la adresa perspectivei inflaţiei sunt orientate în sus, dar a continuat să prognozeze că inflaţia se va reduce pe parcusul acestui an. "Este posibil ca inflaţia să rămână ridicată pentru o perioadă mai îndelungată decât se preconiza anterior dar va scădea pe parcursul acestui an. Comparativ cu estimările noastre din decembrie, riscurile la adresa perspectivei inflaţiei sunt orientate în sus, în special pe termen scurt", a spus Lagarde la conferinţa de presă de după reuniunea Consiliului guvernatorilor BCE. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)