Investiţiile în anumite centrale nucleare şi centrale pe gaze vor putea fi etichetate drept "sustenabile", conform regulilor prezentate miercuri de Comisia Europeană, un proiect care a provocat diviziuni în rândul statelor membre şi investitorilor, informează Reuters.

Pentru ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, este nevoie de investiţii private masive. Scopul taxonomiei UE este de a ghida investiţiile private către activităţile care sunt necesare pentru atingerea neutralităţii climatice. Clasificarea utilizată în cadrul taxonomiei nu stabileşte dacă o anumită tehnologie va fi inclusă sau nu în mixul energetic al unui stat membru. Scopul său este de a accelera tranziţia, valorificând toate soluţiile disponibile care ne pot ajuta să ne atingem obiectivele climatice. În lumina recomandărilor ştiinţifice şi având în vedere progresele tehnologice înregistrate până în prezent, Comisia consideră că investiţiilor private în activităţile din sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziţie.

"UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050 şi trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a ne îndeplini acest obiectiv. Or, sporirea volumului investiţiilor private în tranziţie este esenţială pentru atingerea obiectivelor noastre climatice. Am stabilit astăzi condiţii stricte ce vor permite mobilizarea finanţării în sprijinul acestei tranziţii, renunţând la sursele de energie mai dăunătoare mediului, cum ar fi cărbunele. Şi sporim totodată transparenţa pieţei, astfel încât investitorii să fie în măsură să identifice cu uşurinţă activităţile din sectorul gazelor şi al energiei nucleare atunci când iau decizii în materie de investiţii", a declarat comisarul pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, Mairead McGuinness.

Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei adoptat miercuri de Comisia Europeană include activităţi economice suplimentare din sectorul energetic. Textul stabileşte, în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia, condiţii clare şi stricte sub rezerva respectării cărora anumite activităţi din sectorul nuclear şi al gazelor naturale pot fi incluse ca activităţi de tranziţie alături de cele vizate deja de primul Act delegat privind atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, aplicabil de la 1 ianuarie 2022. Aceste condiţii stricte sunt următoarele: atât în cazul sectorului gazelor naturale, cât şi al energiei nucleare, activităţile trebuie să contribuie la tranziţia către neutralitatea climatică; în cazul energiei nucleare, activităţile trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe în materie de securitate nucleară şi de mediu; în ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, activităţile trebuie să contribuie la tranziţia de la generarea energiei pe bază de cărbune către energia produsă din surse regenerabile. Condiţii suplimentare mai specifice se aplică tuturor activităţilor de mai sus şi sunt specificate în Actul delegat complementar adoptat astăzi.

De asemenea, Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei introduce cerinţe specifice pentru întreprinderi, de a furniza informaţii privind activităţile lor în sectorul gazelor naturale şi al energiei nucleare. Din raţiuni de transparenţă, Comisia a modificat astăzi Actul delegat de completare a Regulamentului privind taxonomia în ceea ce priveşte obligaţiile de furnizare de informaţii, astfel încât investitorii să poată identifica activităţile din sectorul gazelor naturale sau al energiei nucleare care pot reprezenta oportunităţi de investiţii şi să poată face, aşadar, alegeri în cunoştinţă de cauză.

Odată ce va fi fost tradus în toate limbile oficiale ale UE, actul delegat complementar va fi transmis în mod oficial colegiuitorilor spre examinare. Aşa cum s-a întâmplat şi cu celelalte acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului privind taxonomia, Parlamentul European şi Consiliul (care au delegat Comisiei competenţa de a adopta acte delegate în temeiul Regulamentului privind taxonomia) vor avea la dispoziţie patru luni pentru a analiza documentul şi, dacă vor considera că este necesar, pentru a formula obiecţii la acesta. Ambele instituţii pot solicita prelungirea perioadei de examinare cu două luni. Consiliul va avea dreptul să formuleze obiecţii cu majoritate calificată consolidată, ceea ce înseamnă că trebuie întrunit un procent de cel puţin 72% dintre statele membre (şi anume cel puţin 20 de state membre), reprezentând minimum 65% din populaţia UE, pentru a putea formula obiecţii la actul delegat. Parlamentul European poate formula obiecţii cu condiţia unui vot în acest sens, exprimat în sesiune plenară, al unei majorităţi a membrilor săi (adică cel puţin 353 de deputaţi).

Odată încheiată perioada de examinare şi cu condiţia ca niciunul dintre colegiuitori să nu fi formulat obiecţii, Actul delegat complementar va intra în vigoare şi se va aplica începând cu 1 ianuarie 2023. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)