Parlamentul elveţian a acceptat joi să deblocheze peste un miliard de euro pentru unii membri ai Uniunii Europene, un gest de detensionare după decizia Elveţiei de a întrerupe negocierile privind un acord instituţional, scrie AFP.

Proiectul a fost aprobat cu o largă majoritate de către Camera inferioară în cursul serii, după ce fusese validat de Camera superioară mai devreme, potrivit dezbaterilor difuzate online.

La sfârşitul lui 2006, elveţienii, a căror ţară nu este membră a UE, au adoptat prin referendum o lege privind cooperarea cu statele din Europa de Est, pentru a contribui la dezvoltarea fostelor ţări comuniste.

În perioada 2007-2017, Confederaţia a participat la proiecte menite să reducă disparităţile economice şi sociale în ţările care au aderat la UE după 2004, precum Bulgaria, Polonia şi România, pentru peste 1,3 miliarde de franci elveţieni (1,2 miliarde de euro).

În decembrie 2019, parlamentul elveţian a aprobat a doua contribuţie ("credite-cadru pentru coeziune şi migraţie") pentru proiecte din unele state membre ale UE, cu o valoare similară.

Dar această aprobare era legată de condiţia ca niciun angajament financiar să nu fie luat atât timp cât măsuri discriminatorii ale UE ar fi în vigoare împotriva Elveţiei.

Această condiţie a blocat până în prezent implementarea celui de-al doilea miliard, Elveţia considerând că reglementările europene discriminează Bursa din Zurich.

În paralel, Berna şi Bruxellesul au negociat timp de mai mulţi ani pentru a omogeniza cadrul legal privind participarea Elveţiei la piaţa unică a UE, principalul său partener economic, şi pentru a stabili un mecanism de soluţionare a litigiilor.

UE a făcut din semnarea acestui acord instituţional condiţia prealabilă pentru încheierea oricărui nou acord bilateral de acces la piaţa sa. Dar guvernul elveţian a decis la sfârşitul lunii mai să îngroape proiectul de acord.

Dornic "să relanseze dinamica relaţiilor cu UE", guvernul elveţian a promis, totuşi, că va cere rapid parlamentului să deblocheze a doua contribuţie.

Deblocând aceste fonduri, guvernul elveţian intenţionează să arate că ţara alpină "rămâne un partener de încredere al UE" şi speră "să reducă disparităţile economice şi sociale şi să îmbunătăţească gestionarea fluxurilor migratorii în anumite state membre ale UE".

La fel ca prima contribuţie la extindere, aceste fonduri elveţiene urmează să fie utilizate la finanţarea anumitor proiecte şi programe şi nu vor fi plătite direct la bugetul ţărilor sau la UE, a insistat ministrul elveţian al afacerilor externe, Ignazio Cassis, în timpul dezbaterilor din parlament.

Creditul-cadru pentru coeziune, în valoare de puţin peste 1 miliard de franci, va fi destinat proiectelor din cele treisprezece ţări care au aderat la UE cu începere din 2004 (UE-13). În ceea ce priveşte creditul-cadru pentru migraţie, în valoare de 190 de milioane de franci, este destinat să finanţeze măsuri în domeniul migraţiei, nu numai în UE-13, ci şi în celelalte ţări ale UE. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)