Guvernul italian a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei în acest an la 6%, faţă de prognoza de 4,5% din aprilie, în urma redresării solide după criza provocată de pandemia de COVID-19, transmit Reuters şi Xinhua.

Executivul de la Roma a actualizat şi îmbunătăţit Documentul economic şi financiar (DEF), care stabileşte obiectivele privind finanţele publice şi economia în perioada 2021-2024.

Astfel, nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să se situeze la 153,5% în 2021, o reducere faţă de nivelul de 159,8% previzionat în aprilie. Datoria Italiei este a doua cea mai ridicată din UE, după cea a Greciei. Până în 2024, nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să scadă la 146,1%, iar deficitul să se reducă la 9,4% din PIB anul acesta (de la 11,8% previzionat în aprilie), la 5,6% din PIB în 2022 şi la 3,9% din PIB în 2023.

Reducerea deficitului va permite cheltuieli suplimentare de 1,2% din PIB, sau aproximativ 22 miliarde de euro.

A treia economie a zonei euro ar urma să revină la nivelul de dinaintea pandemiei în trimestrul doi din 2022, după un declin record de 8,9% în 2020. Pe ansamblul anului viitor, Guvernul se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 4,7%, faţă de estimarea de 4,8% din aprilie. De asemenea, economia ar urma să înregistreze o creştere de 2,8% în 2023 şi de 1,9% în 2024.

Pe termen scurt, în trimestrul trei din 2021, economia ar urma să înregistreze un avans de 2,2%, după o expansiune de 2,7% în precedentele trei luni.

Cadrul economic "arată mult mai bine decât am crezut în urmă cu cinci luni. Există încredere în Italia, în rândul nostru, dar şi în restul lumii", a apreciat premierul Mario Draghi, la prezentarea Documentului economic şi financiar. Acesta indică riscurile la adresa perspectivelor economice, inclusiv evoluţia pandemiei, deficitul de materii prime şi recenta creştere a preţurilor energiei.

Anul trecut, Italia a reportat un deficit de 9,5% din PIB, cel mai ridicat din anii 1990, în timp ce datoria publică a urcat la 155,6% din PIB, de la 134,6% din PIB în 2019.

Autorităţile de la Roma au ca obiectiv reducerea deficitului şi a datoriei ca procent din PIB în 2021 şi în anii următori.

Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)