Comisia Europeană a adoptat, miercuri, un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor şi al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puţin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990, informează un comunicat de presă.

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare şi înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficienţe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute şi a infrastructurii şi a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon şi instrumente pentru conservarea şi consolidarea absorbanţilor noştri naturali de carbon.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabileşte un preţ pentru emisiile de carbon şi reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6% a emisiilor provenite din producţia de energie electrică şi a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Comisia a propus miercuri ca plafonul global al emisiilor să fie redus şi mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviaţiei şi alinierea la Schema mondială de compensare şi de reducere a emisiilor de carbon pentru aviaţia internaţională (CORSIA) şi includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în sistemul ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier şi al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuţia combustibililor destinaţi transportului rutier şi pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare şi al Fondului pentru modernizare.

În completarea cheltuielilor substanţiale prevăzute în bugetul UE pentru acţiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei şi al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier şi în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acţiuni de atenuare a eventualului impact social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor şi a utilizatorilor mijloacelor de transport.

Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambiţioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier şi transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deşeurilor şi micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ţinându-se cont de situaţia iniţială şi de capacităţile diferite ale fiecărui stat membru şi se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficienţa costurilor.

Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura şi agricultura stabileşte în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanţi naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naţionale de reducere a emisiilor prevăd obligaţia statelor membre de a proteja absorbanţii de carbon şi de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să îşi propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii şi agriculturii, inclusiv în ceea ce priveşte emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrăşămintelor şi de creşterea animalelor. Strategia UE pentru păduri îşi propune să amelioreze calitatea, cantitatea şi rezilienţa pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii şi bioeconomia forestieră, punând în acelaşi timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă şi utilizarea durabilă a biomasei, precum şi pe conservarea biodiversităţii. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.

Întrucât producţia şi utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esenţial să se accelereze tranziţia către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambiţios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv şi sunt propuse ţinte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire şi răcire, în clădiri şi în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice şi de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.

Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile şi a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficienţa energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambiţios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuţiile naţionale şi va impune statelor membre o ţintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă faţă de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă şi a reduce consumul de energie şi costurile pentru contribuabili.

"Trebuie să se recurgă la o combinaţie de măsuri pentru a se aborda problema creşterii emisiilor în transportul rutier, în plus faţă de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile şi camionete va accelera tranziţia către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligaţiei ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 şi cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto îşi vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o reţea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligaţia să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, şi să instaleze staţii de încărcare şi alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică şi la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen", se spune în comunicat.

Combustibilii folosiţi în aviaţie şi în transportul maritim sunt surse importante de poluare şi necesită, de asemenea, acţiuni specifice, în plus faţă de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele şi navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi şi aeroporturi. Iniţiativa ReFuelEU în domeniul aviaţiei îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecaţi într-o proporţie tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacţie în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuţi sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, iniţiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili şi a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conţinutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.

Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze şi să îmbunătăţească piaţa unică şi să sprijine tranziţia verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei şi al climei, promovând tehnologiile curate şi eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe şi de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenţei fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puţin dăunătoare pentru creştere decât impozitele pe veniturile din muncă.

"De asemenea, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcţie de preţul carbonului va stabili un preţ pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acţiunile ambiţioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părţi ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producţia cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este şi de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE şi de către partenerii noştri internaţionali", spune CE.

Comisia Europeană recunoaşte că politicile climatice riscă să exercite pe termen scurt o presiune suplimentară asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor şi a utilizatorilor de mijloace de transport. Prin urmare, modul în care sunt concepute politicile din pachetul de astăzi asigură o repartizare echitabilă a costurilor legate de combaterea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea.

În plus, instrumentele de tarifare a carbonului generează venituri care pot fi reinvestite pentru a stimula inovarea, creşterea economică şi investiţiile în tehnologii curate. Se propune instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanţare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetăţeni să îşi finanţeze investiţiile în eficienţa energetică, pentru achiziţionarea de noi sisteme de încălzire şi răcire şi într-o mobilitate mai puţin poluantă.

Fondul social pentru climă ar urma să fie finanţat din bugetul UE, utilizând 25% din veniturile care se preconizează că vor fi obţinute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri şi pentru combustibilii destinaţi transportului rutier. Fondul va pune la dispoziţia statelor membre 72,2 miliarde euro pentru perioada 2025 - 2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual. Incluzând şi propunerea de a completa această finanţare cu contribuţii echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde euro pentru o tranziţie echitabilă din punct de vedere social. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)