Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană se vor întâlni marţi pentru a discuta cum să împartă eforturile şi costurile tranziţiei blocului comunitar spre un viitor cu emisii reduse de carbon, la un summit care va stabili tonul pentru următoarea revizuire a politicilor de mediu ale UE, transmite Reuters.

Comisia Europeană, Executivul comunitar, urmează să dea publicităţii, în luna iulie, un set de propuneri în domeniul politicilor climatice, inclusiv reforma pieţei certificatelor de poluare şi norme mai stricte privind emisiile de CO2 ale autoturismelor. Toate aceste propuneri trebuie să fie aprobate de cele 27 de state membre UE.

Liderii UE vor discuta marţi despre modul în care pot fi îndeplinite noile obiective convenite luna trecută la nivelul UE, vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Precedenta ţintă era de 40%. Aceste discuţii vor semnala care sunt modificările pe care guvernele UE ar putea să le accepte pentru atingerea noilor obiective.

Potrivit unui proiect de document consultat de Reuters, liderii UE vor cere Comisiei să menţină sistemul actual de stabilire a obiectivelor naţionale de reducere a emisiilor în funcţie de indicatorul Produs Inter Brut per capita.

Oficialii din mai multe ţări au declarat că vor sprijini acest lucru. "Este o propunere pe care o putem accepta", a declarat un oficial dintr-o ţară bogată, care a dorit să îşi păstreze anonimatul. La rândul său. un oficial polonez a spus că "o abordare diferită ar însemna că pentru atingerea noilor obiective mai ambiţioase ar fi fost nevoie de o povară mai mare pe statele membre mai sărace".

Aşa-numitul Regulament privind partajarea efortului stabileşte pentru fiecare stat membru UE un obiectiv de reducere a emisiilor până în 2030 pentru sectoarele care nu intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru perioada 2021-2030. Aceste sectoare, printre care se numără transportul rutier şi încălzirea clădirilor, sunt responsabile pentru 60% din emisiile totale ale UE.

Obiectivele naţionale sunt bazate pe PIB-ul per capita al unei ţări, ceea ce înseamnă că statele mai sărace au de îndeplinit obiective mai modeste. În timp ce Suedia şi Luxemburg trebuie să îşi reducă emisiile cu 40% până în 2030, Bulgariei i se cere pur şi simplu să nu îşi majoreze emisiile.

Obiectivele naţionale au nevoie însă de un upgrade pentru ca noul obiectiv mai ambiţios al UE în domeniul reducerii emisiilor poluante să poată fi atins. Însă acesta este un subiect sensibil pentru ţările din Europa Centrală şi de Est care sunt îngrijorate de impactul economic al unor obiective mai ambiţioase în domeniul mediului înconjurător.

Tot marţi, liderii UE vor discuta şi aspectele legate de finanţare. În documentele consultate de Reuters se precizează că Executivul comunitar trebuie să realizeze "un examen amănunţit" al efectelor economice şi sociale ale propunerilor sale climatice, ceea ce reflectă îngrijorările anumitor state că noile obiective îi vor afecta pe cei mai săraci.

Oficialii din mai multe ţări au spus că sunt îngrijoraţi de posibilitatea ca planul Comisiei de a impune costuri de CO2 pentru sectoarele transport şi încălzire ar putea afecta comunităţile cu venituri reduse, dacă nota lor de plată cu combustibilii va creşte fără a le fi oferită o anumită compensaţie.

O mare injecţie de bani pentru a putea atinge obiectivele de mediu ar urma să vină de la fondul UE de relansare în valoare de 750 miliarde de euro, însă unii lideri ar urma să ceară garanţi că şi alt fonduri vor fi majorate.

Polonia şi Cehia vor ca o parte mai mare din fondul UE de modernizare, respectiv miliardele de euro care se adună de pe urma vânzării certificatelor de poluare, să fie acordată ţărilor sărace pentru investiţii în energii verzi.

Însă unele state membre vor să evite discuţiile detaliate cu privire la acest fond şi alte politici climatice, până când Comisia nu va dezvălui, în luna iulie, propunerile sale concrete cu privire la politicile climatice. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu)