Atunci când teatrele s-au închis, actorul ceh Tomas Novotny şi-a suspendat cariera pe scenă şi a urmat un curs de recalificare pentru a deveni gropar, transmite Reuters.

Pandemia de coronavirus modifică peisajul pe piaţa muncii din Europa şi îi determină pe cei fără un loc de muncă precum Tomas Novotny să caute noi planuri de carieră în condiţiile în care vechile locuri de muncă au dispărut sau sunt afectate de incertitudine cu privire la când va avea loc revenirea la normalitate.

Chiar dacă nu toate modificările de carieră sunt la fel de dramatice precum cea a actorului în vârstă de 36 de ani, acesta este un exemplu al unei modificări care va impune oamenilor să dobândească noi competenţe pentru a putea concura.

"Sunt recunoscător pentru această oportunitate", spune Tomas Novotny, cu ocazia unui curs de pregătire într-un cimitir din Praga. "Incertitudinea cu privire la momentul în care vom reveni la normalitate este cel mai rău lucru. Aşa am un loc de muncă şi dacă totul merge bine voi ajunge să fiu responsabil de un cimitir", adaugă Novotny.

Foto: (c) David W Cerny / REUTERS

Utilizarea extinsă a schemelor de şomaj parţial în Europa a făcut ca rata şomajului să crească mai puţin decât în SUA. Însă pe măsură ce aceste scheme se termină, există teama că mai multe locuri de muncă în sectoarele afectate de pandemie nu vor mai putea fi menţinute.

Potrivit firmei de consultanţă McKinsey, un număr de aproximativ 100 de milioane de locuitori din economiile avansate vor fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă în următorul deceniu, cu 25% mai mulţi decât se preconiza înainte de COVID-19.

Însă provocările ridicate de o mai mare automatizare şi activităţi online, ca urmare a pandemiei, înseamnă şi că muncitorii vor fi nevoiţi să dobândească noi competenţe într-un ritm fără precedent, ceea ce înseamnă un mare avantaj pentru cei care îşi vor păstra locul de muncă şi vor avea acces la pregătirea în interiorul companiei.

Asociaţia angajatorilor din Cehia se aşteaptă la o creştere de 10 ori a numărului de persoane care vor urma cursuri de recalificare în acest an. "Nevoia de recalificare va creşte pentru că pandemia accelerează nevoia companiilor de a se adapta", susţine preşedintele Asociaţiei, Jan Wiesner.

Cu toate acestea, muncitori mai puţin educaţi şi cei din sectoarele cele mai afectate de pandemie, precum industria serviciilor, deseori nu au acces la programe de pregătire, spune Barbara Gerstenberger de la Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound). Din cauza acestui lucru, tinerii şi femeile vor suferi disproporţionat în această criză şi, din cauză că nu vor beneficia de îmbunătăţirile de competenţe necesare, le va fi şi mai dificil să reintre în câmpul muncii. "Dacă situaţia nu va fi inversată va conduce la consecinţe pe termen lung", a precizat Barbara Gerstenberger.

Foto: (c) David W Cerny / REUTERS

Mizele economice sunt mari. În timp ce inegalităţile în rândul populaţiilor ar putea să se agraveze, ţările care vor fi mai bine plasate decât altele pentru a gestiona tranziţia ar putea dobândi un avantaj competitiv în raport cu alte ţări din blocul comunitar.

De exemplu, Enzo Weber, un expert pe piaţa muncii de la centrul de reflexie IAB din Germania, crede că cea mai mare economie a Europei va ieşi relativ bine din criză, dat fiind sistemul său de educaţie permanentă şi programele de pregătire vocaţională şi în interiorul companiilor.

Problema Europei este că, şi înainte de pandemia de COVID-19, vechiul continent era în urmă în ceea ce priveşte economia digitală. Un raport al Curţii Europene de Audit publicat luna trecută arată că o treime dintre adulţii din UE nu aveau competenţe de bază în domeniul digital iar cheltuielile UE din ultimii 5-10 ani nu au reuşit să remedieze această problemă.

Foto: (c) David W Cerny / REUTERS

Uniunea Europeană speră să rezolve acest deficit, precum şi să răspundă la îngrijorările că ţările bogate din blocul comunitar se vor adapta mai bine la realităţile economice post-Covid, graţie fondului de relansare în valoare de 750 miliarde de euro convenit de statele membre în vara anului trecut. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)