Politicile bugetare ale statelor membre UE ar trebui să rămână flexibile şi să se adapteze la evoluţia situaţiei, iar sprijinul bugetar trebuie menţinut anul acesta şi anul viitor şi, odată ce riscurile sanitare se diminuează, măsurile ar trebui să se orienteze treptat şi să promoveze o redresare rezilientă şi sustenabilă, susţine Comisia Europeană, într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

Executivul european a adoptat miercuri o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări generale cu privire la desfăşurarea politicii bugetare în perioada următoare. Este vorba despre principii directoare pentru a asigura conceperea adecvată şi calitatea măsurilor bugetare, potrivit comunicatului CE.

În martie 2020, CE a propus activarea clauzei derogatorii generale, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid, ferm şi coordonat la pandemia de coronavirus. Această activare a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face faţă în mod adecvat crizei, abătându-se totodată de la cerinţele bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european. Comunicarea prezintă consideraţiile Comisiei cu privire la modul în care ar trebui luată o decizie viitoare privind dezactivarea clauzei sau continuarea activării acesteia pentru 2022.

În opinia Comisiei, decizia ar trebui luată în urma unei evaluări globale a situaţiei economiei pe baza unor criterii cantitative. Nivelul activităţii economice în UE sau în zona euro, în comparaţie cu nivelurile anterioare crizei (sfârşitul anului 2019), ar fi pentru Comisie principalul criteriu cantitativ în evaluarea sa globală cu privire la dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale. Prin urmare, actualele indicaţii preliminare ar sugera continuarea aplicării clauzei derogatorii generale în 2022 şi dezactivarea sa începând cu 2023.

Conform comunicatului Executivului comunitar, comunicarea oferă totodată indicaţii generale privind politica bugetară globală în cursul perioadei următoare, inclusiv în legătură cu implicaţiile Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) pentru politica bugetară.

Comisia este hotărâtă să asigure un răspuns politic coordonat şi coerent la criza actuală. Acest lucru necesită politici bugetare credibile, care să abordeze consecinţele pe termen scurt ale pandemiei de COVID-19 şi să sprijine redresarea, fără a pune în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Comunicarea adoptată miercuri urmăreşte să sprijine aceste obiective.

"Coordonarea politicilor bugetare naţionale este esenţială pentru sprijinirea redresării economice. Comunicarea precizează că politica bugetară ar trebui să rămână flexibilă şi să se adapteze la evoluţia situaţiei. Ea avertizează cu privire la retragerea prematură a sprijinului bugetar, care ar trebui menţinut anul acesta şi anul viitor, şi prevede că, odată ce riscurile sanitare se diminuează, măsurile bugetare ar trebui să se orienteze treptat către măsuri mai specifice, de perspectivă, care să promoveze o redresare rezilientă şi sustenabilă şi că politicile bugetare ar trebui să ţină seama de impactul MRR. În fine, politicile bugetare ar trebui să ţină cont de considerentele legate de forţa redresării şi de sustenabilitatea finanţelor publice", se arată în comunicatul CE.

Aceste orientări vor facilita elaborarea de către statele membre a programelor de stabilitate şi convergenţă, care ar trebui prezentate Comisiei în aprilie 2021. Orientările vor fi detaliate în pachetul de primăvară al semestrului european care urmează să fie prezentat de Comisie.

În urma unui dialog între Consiliu şi Comisie, Comisia va evalua dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale pe baza previziunilor din primăvara anului 2021, care vor fi publicate în prima jumătate a lunii mai.

Situaţiile specifice fiecărei ţări vor fi luate în considerare în continuare după dezactivarea clauzei derogatorii generale. În cazul în care un stat membru nu revine la nivelul activităţii economice anterior crizei, se vor utiliza pe deplin toate opţiunile în materie de flexibilitate din cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere, în special atunci când se propun orientări de politică bugetară.

Comunicarea oferă câteva indicaţii generale privind politica bugetară a statelor membre în 2022 şi pe termen mediu, inclusiv în ceea ce priveşte legătura cu fondurile MRR. MRR va avea un rol decisiv în a ajuta la redresarea Europei în urma impactului economic şi social al pandemiei şi va contribui la asigurarea unei mai mari rezilienţe a economiilor şi a societăţilor din UE şi la avansarea pe calea tranziţiei verzi şi digitale.

MRR va pune la dispoziţie 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi până la 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi acordate statelor membre pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor şi a investiţiilor. Acest lucru va oferi un impuls bugetar considerabil şi va contribui la atenuarea riscului apariţiei unor decalaje în zona euro şi în UE.

Punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă va avea, de asemenea, implicaţii importante pentru politicile bugetare naţionale. Cheltuielile finanţate prin granturi din MRR vor oferi un impuls substanţial economiei în anii următori, fără a duce la creşterea deficitelor şi datoriilor naţionale. De asemenea, statele membre vor fi stimulate să aplice într-o mai mare măsură politici bugetare favorabile creşterii.

Investiţiile publice finanţate prin granturi acordate în cadrul MRR ar trebui să se adauge investiţiilor publice existente. MRR va contribui la redresare şi va stimula creşterea potenţială numai dacă finanţează investiţii suplimentare productive şi de înaltă calitate, în special atunci când este combinat cu reforme structurale în conformitate cu recomandările specifice fiecărei ţări.

Statele membre ar trebui să utilizeze în mod optim oportunitatea unică oferită de MRR pentru a sprijini redresarea economică, pentru a stimula intensificarea creşterii potenţiale şi pentru a îmbunătăţi poziţiile bugetare subiacente pe termen mediu şi lung, susţine Comisia Europeană.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidenţiat relevanţa şi importanţa multora dintre provocările pe care Comisia a dorit să le aducă în atenţia publicului şi să le discute în cadrul dezbaterii publice privind cadrul de guvernanţă economică. Relansarea consultării publice pe această temă va permite Comisiei să reflecteze asupra provocărilor analizate şi să desprindă învăţăminte. Comunicarea confirmă intenţia Comisiei de a relansa dezbaterea publică privind cadrul de guvernanţă economică odată ce se va consolida redresarea economică.

"Cu toate că se întrevăd speranţe pentru economia UE, în momentul de faţă pandemia continuă să afecteze mijloacele de trai ale oamenilor şi economia în general. Pentru a atenua acest impact şi a promova o redresare rezilientă şi sustenabilă, mesajul nostru clar este că se impune continuarea sprijinului bugetar atât timp cât este necesar. Pe baza indicaţiilor actuale, clauza derogatorie generală ar trebui să rămână activă în 2022 şi să fie dezactivată în 2023. Statele membre ar trebui să profite la maximum de Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, deoarece acesta le oferă o şansă unică de a-şi sprijini economia fără a împovăra finanţele publice. Măsurile temporare şi specifice luate la timp vor permite revenirea fără probleme la bugete sustenabile pe termen mediu", a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

La rândul său, Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a apreciat că decizia Comisiei Europene din luna martie 2020 de a activa clauza derogatorie generală a fost o recunoaştere a gravităţii crizei aflate în plină desfăşurare.

"A fost, de asemenea, o declaraţie cu privire la hotărârea noastră de a lua toate măsurile necesare pentru a combate pandemia şi a sprijini locurile de muncă şi întreprinderile. Un an mai târziu, lupta împotriva COVID-19 nu este câştigată încă şi trebuie să ne asigurăm că nu repetăm greşelile făcute cu un deceniu în urmă, retrăgând prea repede sprijinul. Pentru 2022, este clar că sprijinul bugetar va fi încă necesar: este preferabil să greşim făcând prea mult decât făcând prea puţin. În acelaşi timp, politicile bugetare ar trebui să fie diferenţiate în funcţie de ritmul redresării fiecărei ţări şi de situaţia bugetară specifică. În condiţiile în care finanţarea din instrumentul Next Generation EU începe să curgă, este esenţial ca guvernele să se asigure că cheltuielile naţionale pentru investiţii sunt menţinute şi consolidate prin intermediul granturilor din partea UE", a adăugat el. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dãdârlat)