Activitatea economică în zona euro a accelerat în februarie, datorită majorării cererii, dar companiile sunt afectate de lipsa materiilor prime şi de creşterea costurilor de producţie, arată rezultatele unui studiu realizat de compania de analize financiare Markit, transmite Reuters.

Restricţiile severe impuse pentru a stopa răspândirea celui de-al doilea val al pandemiei de coronavirus au afectat sectorul dominant al serviciilor, astfel încât industria a sprijinit redresarea economiei.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a urcat în februarie la 57,9 de puncte, de la 54,8 puncte luna precedentă, potrivit unei estimări preliminare a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

"Industria a devenit motorul de creştere al economiei zonei euro în acest an. Avansul solid al sectorului industriei prelucrătoare ajută clar la compensarea declinului din servicii, atenuând impactul recentelor restricţii impuse în multe state şi ajutând la limitarea efectelor asupra economiei", a apreciat Chris Williamson, economist şef la IHS Markit.

Un sondaj realizat de Reuters indică un declin al economiei zonei euro de 0,8% în acest trimestru, după o scădere de 6,9% în 2020.

"Creşterea din sectorul industriei a dus la crearea altor probleme, aprovizionarea nu mai face faţă cererii. Întârzierea provocată de transporturi şi lipsa materiilor prime au dus la întârzieri semnificative în lanţul de aprovizionare", avertizează Williamson.

Luna trecută, preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a apreciat că economia zonei euro ar urma să îşi revină în acest an, cu condiţia ca restricţiile destinate combaterii pandemiei de coronavirus să fie ridicate până la finele lunii martie, iar vaccinurile să fie distribuite.

BCE prognozează că Produsul Intern Brut al zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 3,9% în acest an, după o contracţie de 6,9% în 2020. Însă înmulţirea cazurilor de infecţie cu COVID-19, introducerea de noi restricţii în ţări precum Germania şi Franţa, dar şi un debut lent al campaniilor de vaccinare pun sub semnul întrebării scenariul de bază al BCE, apreciază analiştii.

Pentru a susţine economia celor 19 state care au aderat la moneda euro, BCE a prelungit politica sa monetară ultra-relaxată până în 2022, însă în condiţiile în care costul creditului este deja la un minim istoric, coborând chiar şi în teritoriul negativ în unele ţări, impactul stimulentelor BCE este unul limitat. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)