Zona euro este în pericol să înregistreze în 2021 o revenire economică mai modestă decât se estima anterior şi ar putea avea nevoie de noi stimulente pe măsură ce pandemia de coronavirus se răspândeşte pe continent, a avertizat marţi Fondul Monetar Internaţional, transmite Bloomberg.

Riscurile la adresa zonei euro sunt în continuare orientate în jos iar momentul revenirii va depinde de cât de rapid şi de eficient va fi introdus vaccinul, avertizează FMI.

"Exceptând situaţia în care dinamica pandemiei se va modifica semnificativ în lunile următoare, activitatea economică ar urma să îşi revină mai gradual decât se preconiza", susţine FMI după discuţiile cu statele membre din zona euro. Noi măsuri de sprijin fiscal vor fi necesare iar guvernele ar trebui "să analizeze opţiunile pentru a extinde actualele reguli fiscale".

Pentru moment, însă, FMI şi-a menţinut estimările referitoare la o contracţie de 8,3% a PIB-ului zonei euro în acest an, urmată de o relansare economică de 5,2% în 2021.

O revenire economică mai modestă este posibil să producă pagube pe termen lung, avertizează FMI, adăugând că tensiunile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană cu privire la Brexit au crescut incertitudinea. Marea Britanie urmează să iasă din zona vamală a blocului comunitar la finele acestei luni şi până acum nu s-a ajuns la un acord cu privire la modul cum e vor derula schimburile comerciale după această dată.

Boardul executiv al FMI a lăudat planul european de relansare, denumit Next Generation EU, subliniind însă că eficienţa sa depinde de "implementarea rapidă, calitatea cheltuielilor şi capacitatea sa de cataliza reforme structurale". De asemenea, fondul a recomandat ca măsurile destinate conservării capitalului băncilor să fie păstrate până când revenirea economică se va consolida.

Cu privire la inflaţie, FMI "se aşteaptă doar la o creştere graduală şi să rămână sub ţinta pe termen mediu a Băncii Centrale Europene, pe cea mai mare perioadă a intervalului de prognoză".

În aceste condiţii, Fondul a lăudat decizia anunţată la începutul acestei luni de Banca Centrală Europeană, care a majorat sprijinul acordat economiei cu 500 de miliarde de euro, dar a subliniat că ar putea fi nevoie de un sprijin suplimentar, în special în situaţia în care riscurile în jos se vor materializa. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)