Comisia Europeană a salutat, vineri, acordul politic la care au ajuns Parlamentul European şi Consiliul cu privire la Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

MRR este instrumentul-cheie aflat în centrul iniţiativei NextGenerationEU, planul UE de a ieşi mai puternică din criza actuală. Acesta va pune la dispoziţie împrumuturi şi granturi în valoare de 672,5 miliarde euro pentru a sprijini reformele şi investiţiile întreprinse de statele membre.

Acordul, care necesită aprobarea finală a Parlamentului European şi a Consiliului, prevede că domeniile de aplicare ale MRR vor fi structurate în jurul a şase piloni: tranziţia către o economie verde, transformarea digitală, locuri de muncă şi creştere inteligente, sustenabile şi favorabile incluziunii, coeziunea socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă şi politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, inclusiv învăţământ şi competenţe.

Uniunea Europeană s-a angajat să realizeze neutralitatea climatică până în 2050, iar Consiliul European a susţinut săptămâna trecută propunerea Comisiei de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Prin urmare, statele membre ar trebui să acorde prioritate reformelor şi investiţiilor menite să sprijine tranziţia climatică. Acordul prevede că cel puţin 37% din cheltuielile pentru investiţii şi reforme cuprinse în fiecare plan naţional de redresare şi rezilienţă ar trebui să sprijine obiectivele climatice. În plus, toate investiţiile şi reformele trebuie să respecte principiul "nu aduce prejudicii semnificative", ceea ce înseamnă că nu trebuie să aducă prejudicii semnificative mediului.

Statele membre ar trebui să asigure, de asemenea, un nivel ridicat de ambiţie atunci când definesc reformele şi investiţiile care favorizează tranziţia digitală ca parte a planurilor lor de redresare şi rezilienţă. Cel puţin 20% din cheltuielile pentru investiţii şi reforme cuprinse în fiecare plan naţional ar trebui să sprijine tranziţia digitală.

Se preconizează, de asemenea, că planurile de redresare şi rezilienţă vor contribui în mod eficace la abordarea provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei ţări formulate în cadrul semestrului european, care este cadrul pentru coordonarea politicilor economice şi sociale în întreaga Uniune.

Acordul prevede un rol important pentru Parlamentul European în guvernanţa MRR. Un "dialog privind redresarea şi rezilienţa" va permite Parlamentului să invite Comisia să discute diferite aspecte legate de mecanism.

De asemenea, se va stabili un tablou de bord care va fi pus la dispoziţia publicului pentru a oferi informaţii cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a MRR şi a planurilor naţionale. În plus, statele membre vor trebui să pună în aplicare măsuri ferme pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, în special pentru a preveni frauda, corupţia şi conflictele de interese.

S-a convenit, de asemenea, ca 13 % din suma totală alocată statelor membre să fie pusă la dispoziţie sub formă de prefinanţare în momentul aprobării planurilor de redresare şi rezilienţă, pentru a se asigura că banii încep să fie disponibili cât mai curând posibil pentru a sprijini redresarea economică incipientă.

"Mecanismul de redresare şi rezilienţă deschide calea pentru ca Europa nu numai să îşi reconstruiască economia după pandemie, ci şi să o şi transforme. Avem acum o şansă unică de a ne respecta angajamentele în materie de mediu, de a accelera tranziţia digitală, de a stimula competenţele şi de a aborda inegalitatea. Pentru ca această oportunitate să fie încununată de succes, Comisia şi autorităţile naţionale trebuie să colaboreze strâns pentru a aproba rapid şi apoi pentru a pune în aplicare în mod eficient un set de planuri naţionale ambiţioase şi credibile", a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Textul regulamentului va trebui acum să fie finalizat la nivel tehnic. Ulterior, Parlamentul European şi Consiliul trebuie să aprobe oficial textul, astfel încât regulamentul să poată intra în vigoare cât mai curând posibil. Odată ce regulamentul va intra în vigoare, statele membre vor putea să îşi prezinte planurile de redresare şi rezilienţă, stabilind un pachet coerent de reforme şi proiecte de investiţii. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)