Economia Uniunii Europene se va contracta cu 7,4% în 2020, după care va creşte cu 4,1% în 2021 şi cu 3% în 2022, în timp ce economia zonei euro va înregistra o contracţie de 7,8% în 2020, iar apoi o creştere de 4,2% în 2021 şi de 3% în 2022, arată previziunile de toamnă publicate joi de Comisia Europeană.

În comparaţie cu previziunile economice din vara anului 2020, previziunile de creştere pentru zona euro şi pentru UE sunt uşor mai optimiste pentru anul în curs şi mai temperate pentru 2021. Nici în zona euro, nici în UE producţia nu este preconizată să revină în 2022 la nivelul pre-pandemic.

Executivul comunitar precizează că datorită amplorii fără precedent a măsurilor luate, în special prin intermediul programelor de lucru pe termen scurt, creşterea ratei şomajului a fost atenuată în contextul scăderii activităţii economice. Se estimează că şomajul va continua să crească în 2021, deoarece statele membre elimină treptat măsurile de sprijin de urgenţă şi noi persoane intră pe piaţa forţei de muncă, însă ar trebui să se îmbunătăţească în 2022, pe măsură ce economia continuă să se redreseze.

Conform previziunilor, rata şomajului din zona euro va creşte de la 7,5% în 2019 la 8,3% în 2020 şi la 9,4% în 2021, urmând să scadă la 8,9% în 2022. Se estimează că rata şomajului în UE va urca de la 6,7% în 2019 la 7,7% în 2020 şi la 8,6% în 2021, urmând să scadă la 8,0% în 2022.

De asemenea, se aşteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere majorarea cheltuielilor sociale şi reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecinţă a măsurilor de politică excepţionale menite să sprijine economia, precum şi a existenţei stabilizatorilor automaţi. Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va creşte de la 0,6% din PIB în 2019 la aproximativ 8,8% din PIB în 2020, înainte de a scădea la 6,4% din PIB în 2021 şi la 4,7% din PIB în 2022.

Reflectând creşterea deficitelor, CE estimează că ponderea datoriei în PIB la nivel agregat din zona euro va creşte de la 85,9% din PIB în 2019 la 101,7% din PIB în 2020, 102,3% din PIB în 2021 şi 102,6% din PIB în 2022.

În schimb, inflaţia în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este estimată la 0,3% în 2020, apoi la 1,1% în 2021 şi la 1,3% în 2022, pe măsură ce se stabilizează preţurile la petrol. În UE, inflaţia este estimată la 0,7% în 2020, 1,3% în 2021 şi 1,5% în 2022.

"Producţia economică a UE nu va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie până în 2022. Însă, traversând această perioadă turbulentă împreună, am dat dovadă de hotărâre şi de solidaritate. Am convenit cu privire la măsuri fără precedent, pentru a ajuta cetăţenii şi întreprinderile. Invit acum din nou Parlamentul European şi Consiliul să finalizeze rapid negocierile pentru ca bugetul să poată fi operaţional în 2021, astfel încât să putem investi, reforma şi reconstrui împreună", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

"După cea mai profundă recesiune din istoria UE în prima jumătate a acestui an şi o ascensiune economică foarte puternică în timpul verii, redresarea Europei a fost întreruptă din cauza recrudescenţei cazurilor de COVID-19. Creşterea va reveni în 2021, dar va fi nevoie de doi ani până când economia europeană va ajunge la nivelul de dinainte de pandemie. În contextul actual cu un grad extrem de ridicat de incertitudine, politicile economice şi fiscale naţionale trebuie să rămână favorabile creşterii, în timp ce NextGenerationEU trebuie finalizat în acest an şi pus în aplicare în mod eficace în prima jumătate a anului 2021", a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Executivul comunitar subliniază că incertitudinile şi riscurile legate de previziunile economice din toamna anului 2020 rămân extrem de mari. Riscul principal rezultă din agravarea pandemiei, situaţie care necesită măsuri de sănătate publică mai stricte şi care are un impact mai grav şi de durată asupra economiei. Acest context a motivat o analiză a scenariilor implicând două căi alternative de evoluţie a pandemiei - una benignă şi una agravantă - şi impactul economic al acestora. Există, de asemenea, riscul ca cicatricile lăsate de pandemie în economie - cum ar fi falimentele, şomajul pe termen lung şi întreruperile în aprovizionare - să fie mai profunde şi mai extinse. Economia europeană ar avea de suferit, de asemenea, în cazul în care economia mondială şi comerţul mondial s-ar îmbunătăţi mai puţin decât indică previziunile sau în cazul în care tensiunile comerciale ar creşte. Posibilitatea unei presiuni asupra pieţei financiare reprezintă un alt risc de evoluţie negativă.

Pe de altă parte, dintr-o perspectivă pozitivă, este posibil ca NextGenerationEU, programul UE de redresare economică, care include mecanismul de redresare şi de rezilienţă, să stimuleze mai puternic economia UE decât s-a estimat. Acest efect se datorează faptului că previziunile ar putea include doar parţial beneficiile probabile ale acestor iniţiative, întrucât informaţiile disponibile în această etapă cu privire la planurile naţionale sunt încă limitate. Un acord comercial între UE şi Regatul Unit ar oferi, de asemenea, posibilitatea unui impact pozitiv asupra economiei UE începând cu 2021, comparativ cu scenariul de referinţă potrivit căruia schimburile comerciale dintre Regatul Unit şi UE ar fi reglementate pe baza normelor OMC privind clauza naţiunii celei mai favorizate.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi o actualizare a previziunilor privind PIB-ul şi inflaţia din previziunile economice din iarna anului 2021, care urmează să fie prezentate în februarie 2021. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)