Statele cu economii emergente şi aflate în curs de dezvoltare din Europa şi Asia Centrală s-ar putea confrunta cu o scădere economică cu până la 4,4% până la sfârşitul anului curent, ceea ce reprezintă cea mai severă recesiune de la criza financiară globală din 2008, conform celei mai recente actualizări a prognozei economice a Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală (ECA).

Potrivit unui comunicat remis miercuri AGERPRES, creşterea cheltuielilor pentru sănătate şi educaţie reprezintă cheia redresării economice reziliente post-pandemice în Europa emergentă şi Asia Centrală.

"Se aşteaptă ca procesul de creştere să înregistreze o redresare în anul 2021, cu 1,1% - 3,3%. Cu toate acestea, perspectivele rămân incerte şi există şi riscul de subperformanţă", se menţionează în document.

Astfel, ritmul de redresare depinde de durata de manifestare a pandemiei de COVID-19, de disponibilitatea şi distribuirea unui vaccin, precum şi de gradul de intensificare a comerţului şi investiţiilor. În consecinţă, creşterea din regiune ar putea fi mai slabă decât ne-am putea aştepta, dacă pandemia se înrăutăţeşte.

"În astfel de vremuri pline de provocări, statele din Europa şi Asia Centrală trebuie să privească dincolo de momentul crizei şi să se pregătească pentru o redresare rezilientă în perioada post-pandemie. Cu alte cuvinte, trebuie consolidată guvernanţa, trebuie îmbunătăţit climatul investiţional, iar inovaţia şi dezvoltarea digitală trebuie încurajate. De o importanţă critică sunt investiţiile semnificative şi susţinute în educaţie de calitate şi servicii de sănătate", a declarat Anna Bjerde, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Regiunea Europei şi Asiei Centrale.

Datele Băncii Mondiale arată că sunt aşteptări ca şi scăderile induse de pandemia din 2020 să adâncească nivelul sărăciei în ţările din această regiune. "Pe fondul unui prag al sărăciei calculat la 3,20 dolari/zi, estimările sugerează că încă 2,2 milioane de persoane vor fi afectate de sărăcie. Cu un prag al sărăciei calculat de obicei pentru ţările cu venituri medii şi superioare la 5,50 USD/zi, aproape 6 milioane de persoane pot fi afectate de sărăcie", susţin reprezentanţii băncii.

Totodată, pandemia a afectat negativ şi învăţământul şi serviciile de sănătate din această regiune. "Închiderea şcolilor poate duce la înregistrarea unor pierderi la nivel educaţional echivalând cu o treime dintr-un an întreg de şcolarizare, ceea ce poate exacerba inegalităţile, afectând în mod disproporţionat elevii care provin din medii dezavantajate", potrivit Băncii Mondiale.

O analiză specială inclusă în raportul citat constată că îmbunătăţirea accesului la învăţământul terţiar şi a calităţii acestuia, precum şi reducerea factorilor de risc pentru sănătatea adulţilor sunt de o importanţă-cheie pentru asigurarea unei redresări reziliente în această regiune. Deşi ţările din regiune oferă un nivel destul de bun al serviciilor educaţionale şi medicale, conform măsurătorilor prezentate de Banca Mondială în Indicele capitalului uman (Human Capital Index), mai multe eforturi trebuie întreprinse pentru ca statele acestei regiuni şi cetăţenii acestora să poată avea succes în viitor.

"Simpla supravieţuire nu este suficientă, cum nu este nici absolvirea unui nivel educaţional de bază. Adulţii trebuie să rămână sănătoşi, activi şi productivi pe toată durata vieţii. În special, este importantă reducerea riscurilor de sănătate cauzate de obezitate, fumat şi consumul excesiv de băuturi alcoolice, care pot periclita îmbătrânirea activă şi productivă. La fel de important este şi faptul că instituţiile de învăţământ superior trebuie să pregătească studenţii pentru pieţele muncii existente la ora actuală", a declarat Asli Demirguc-Kunt, economist-şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

În această regiune, peste 18% din populaţie este obeză, aproape 23% dintre cetăţeni consumă ocazional, dar excesiv, alcool, iar aproape 26% dintre cetăţeni sunt fumători. Toate aceste riscuri la adresa sănătăţii se manifestă îndeosebi în Europa de Est şi în Rusia, unde speranţa de viaţă este cea mai scăzută din regiune. Prevalenţa acestor riscuri sporeşte nu numai posibilitatea instalării unor afecţiuni cum ar fi cele cardiovasculare, dar şi consecinţe cum ar fi mortalitatea şi morbiditatea care însoţesc contactarea unor boli cum ar fi COVID-19.

Reprezentanţii Băncii Mondiale susţin că "învăţământul superior de bună calitate este de o importanţă critică pentru ca angajaţii să rămână competitivi pe o piaţă muncii aflate într-o permanentă şi rapidă schimbare." Totodată, îmbunătăţirea nivelului studiilor superioare în ţările din Balcanii de Vest, Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală va ajuta aceste naţiuni să-şi păstreze forţa de muncă în faţa exodului de specialişti.

Diferenţele de gen, manifestate la nivel educaţional şi al serviciilor de sănătate în toate regiunea, sunt limitate, iar unde există tind să favorizeze femeile. În raport se constată, de fapt, că bărbaţii sunt cei care trebuie să vină din urmă atât la capitolul educaţie de bază, cât şi din punctul de vedere al învăţământului superior. Cu toate acestea, prezenţa femeilor în domenii precum ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică (aşa-numitele ştiinţe STEM) este considerabil mai scăzută decât cea a bărbaţilor în toate ţările acestei regiuni. Acest fapt are implicaţii importante, deoarece deţinătorii de diplome obţinute în învăţământul terţiar pentru disciplinele STEM au mai multe şanse să obţină un loc de muncă şi salarii mai mari.

"Diferenţa mare se manifestă şi la nivelul fumatului şi consumului de băuturi alcoolice, însă ambele vicii se manifestă mai degrabă la bărbaţi. Drept consecinţă, în această regiune, rata mortalităţii este mai mare la bărbaţi decât la femei, în special în Rusia şi Europa de Est. Eliminarea diferenţelor faţă de performanţele înregistrate de băieţi în învăţământul de bază şi superior, creşterea aspiraţiilor profesionale ale femeilor şi intervenţiile prin politici dedicate dezvoltării, cum ar fi creşterea impozitelor la alcool şi tutun pentru a descuraja fumatul şi consumul excesiv de alcool în rândul bărbaţilor constituie provocări importante", se mai arată în raportul citat. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu)