Trei femei, două din Africa şi una din Coreea de Sud, au fost selecţionate vineri, alături de doi bărbaţi, unul din Marea Britanie şi celălalt din Arabia Saudită, pentru a avansa în al doilea tur al procesului de desemnare al noului director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), informează AFP.

Brazilianul Roberto Azevedo, inginer de profesie şi diplomat de carieră, a provocat o surpriză generală la mijlocul lunii mai, când a anunţat că va părăsi prematur funcţia de director general al OMC la finele lunii august, cu un an mai devreme decât îi expira mandatul, din motive familiale. În cursa pentru acest post au intrat opt pretendenţi iar procedura de desemnare a următorului director general a început în septembrie şi se va întinde pe parcursul mai multor săptămâni.

La sfârşitul primul tur au fost reţinuţi cinci candidaţi: kenyana Amina Mohamed, nigeriana Ngozi Okonjo-Iweala, sud-coreeana Yoo Myung-hee, fostul ministru britanic al Comerţului, Liam Fox şi Mohammad Al-Tuwaijri din Arabia Saudită.

Runda a doua, în cadrul căreia cele 164 de state membre ale OMC îşi vor exprima preferinţele pentru doi din cei cinci candidaţi rămaşi în cursă, se va derula în perioada 24 septembrie - 6 octombrie. OMC intenţionează să selecteze un câştigător la începutul lunii noiembrie.

Desemnarea directorului general al OMC nu se bazează pe alegeri ci pe un mecanism consensual care funcţionează prin eliminare. Un vot este posibil ca o procedură de ultimă instanţă însă până acum nu a fost utilizată niciodată.

Nicio femeie şi niciun reprezentant al unei ţări africane nu a condus până acum OMC. Statutul organizaţiei cu sediul la Geneva nu prevede o rotire geografică pentru postul de director general însă în ultima vreme au apărut voci care au spus că ar fi timpul ca un african sau o africană să ocupe acest post.

Indiferent cine va fi succesorul lui Azevedo, el sau ea se vor confrunta cu provocări considerabile pe fondul creşterii tensiunilor globale şi protecţionismului în contextul recesiunii provocate de Covid-19. Mai multe dosare importante îl aşteaptă pe viitorul director general al OMC: pregătirea conferinţei ministeriale din 2021 dar şi relansarea negocierilor şi calmarea conflictelor care există între OMC şi SUA. Washingtonul, care se consideră tratat în mod incorect de jandarmul comerţului mondial, ameninţă că va părăsi organizaţia şi a paralizat, din luna decembrie 2019, tribunalul de apel al OMC, adică organul de reglementare a disputelor comerciale.

Având în vedere că procesul de desemnare a viitorului director general al OMC este atât de politizat, unii analişti nu exclud posibilitatea ca organizaţia să renunţe la politica sa tradiţională de consens şi să ceară statelor membre să se pronunţe prin vot. Aceasta ar fi o premieră, ţinând cont de faptul că în anul 1999, când ţările membre OMC nu au putut alege în unanimitate un director general, au optat să desemneze doi directori generali, fiecare pentru un mandat scurtat de trei ani, în loc să recurgă la o procedură de vot. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica)