România a consemnat o creştere economică de 3,9% în 2019, faţă de 4,4% în 2018, potrivit previziunilor economice de iarnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE), care arată că tendinţa de încetinire a economiei va continua atât în acest an cât şi anul viitor.

Estimările publicate joi sunt mai optimiste decât prognozele anterioare, din toamna anului trecut, ale Executivului european.

Comparativ cu previziunile publicate în noiembrie, CE şi-a revizuit uşor în urcare estimările privind economia României, în condiţiile în care în toamnă miza pe o creştere de 3,6% în 2020 şi un avans de 3,3% în 2021 iar în prezent estimează un avans de 3,8% pentru acest an respectiv 3,5% pentru anul viitor. Conform acestor prognoze, în rândul celor 27 de state membre UE, doar Malta va înregistra o creştere economică mai mare decât România în 2020 şi 2021.

România a atins un vârf de creştere economică de 7,1% în anul 2017, urmat de o încetinire constantă, la 4,4% în 2018 şi 3,9% în 2019, potrivit datelor publicate de CE.

"Creşterea reală a PIB-ului este preconizată să rămână robustă, la 3,8% în 2020 şi 3,5% în 2021. Stimulentele fiscale semnificative planificate pentru 2020 şi 2021 sunt aşteptate să dea un nou impuls consumului privat şi de asemenea să stimuleze importurile. Investiţiile sunt aşteptate să rămână la un nivel solid în 2020, sprijinite de construcţii şi o mai mare utilizare a fondurilor UE. Inversarea, la începutul lui 2020, a măsurilor introduse în luna decembrie 2018 cu privire la suprataxarea băncilor şi a firmelor din sectorul energiei sunt aşteptate să favorizeze investiţiile private", subliniază Comisia Europeană.

În paralel, Executivul comunitar prognozează că inflaţia va continua să se reducă în România, de la o medie de 3,9% în 2019 urmând să scadă la 3,4% în 2020 şi la 3,3% în 2021.

Comisia Europeană avertizează însă că politica fiscală va fi factorul crucial care va influenţa evoluţia creşterii economice în 2020 şi 2021. "O continuare a politicilor fiscale expansioniste care să agraveze dezechilibrele macroeconomice existente ar putea afecta încrederea investitorilor şi ar duce la costuri mai mari de finanţare. În sens invers, debutul unei consolidări fiscale, de care este atât de mare nevoie, ar contribui la reducerea dezechilibrelor acumulate dar ar duce şi la o creştere economică oarecum mai mică de-a lungul intervalului de prognoză. Imprevizibilitatea legislativă sau deteriorarea deficitului fiscal ar putea afecta de asemenea mediul de afaceri din România şi ar avea un efect negativ asupra deciziilor de investiţii", susţine CE.

În ceea ce priveşte zona euro şi Uniunea Europeană, Comisia Europeană a anunţat joi că ritmul de creştere al Produsului Intern Brut în zona euro ar urma să rămână stabil la 1,2% în 2021 şi 2021. Pentru Uniunea Europeană, ritmul de creştere este preconizat să se reducă uşor la 1,4% în 2020 şi 2021, de la 1,5% în 2019. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)