Comisia Europeană a publicat joi ediţia din 2019 a evaluării sale anuale privind evoluţia ocupării forţei de muncă şi a situaţiei sociale în Europa (ESDE), care confirmă extinderea continuă a activităţii economice a UE, înregistrându-se noi niveluri record de ocupare a forţei de muncă şi o îmbunătăţire a situaţiei sociale, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Având în vedere tendinţele globale pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, globalizarea, transformarea tehnologică şi schimbările climatice, evaluarea din 2019 este dedicată temei dezvoltării durabile. Raportul arată că abordarea schimbărilor climatice şi creşterea economică merg mână în mână. Acesta stabileşte o serie de opţiuni de politică capabile să menţină competitivitatea UE, să sprijine creşterea economică şi să extindă beneficiile la întreaga populaţie a UE şi la generaţiile viitoare, realizând în acelaşi timp o tranziţie ambiţioasă către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Raportul arată că, pentru a continua creşterea economică, UE va trebui să investească în competenţele cetăţenilor şi în inovare. Cele mai performante întreprinderi din UE sunt cele care investesc cel mai mult în formarea lucrătorilor şi în condiţii de muncă de înaltă calitate. Într-adevăr, investiţiile în competenţe, calificări şi educaţia formală a adulţilor sprijină capacitatea de inserţie profesională a lucrătorilor, creşterea salariilor şi competitivitatea întreprinderilor.

Evaluarea a constatat, de asemenea, că investiţiile sociale, cum ar fi accesul la servicii de îngrijire a copiilor şi educaţia copiilor preşcolari cresc productivitatea şi bunăstarea cetăţenilor. O locuinţă accesibilă şi adecvată le permite europenilor să-şi utilizeze potenţialul pe piaţa forţei de muncă şi să participe la viaţa societăţii, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

"Această evaluare anuală arată că redresarea economiei europene a avut loc. Cu cele 240,7 milioane de locuri de muncă în Europa, cu 13,4 milioane mai mult faţă de începutul mandatului Comisiei Juncker, rata ocupării forţei de muncă în UE este cea mai mare rată înregistrată vreodată. Rata şomajului din Europa este cea mai scăzută din istorie. Numărul de persoane expuse riscului de sărăcie continuă să scadă. Acesta reprezintă un bun punct de plecare pentru intensificarea realizării politicilor care stau la baza Pilonului european al drepturilor sociale. Procesul trebuie să includă o tranziţie echitabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic, care să valorifice pe deplin oportunităţile de "creştere verde" din viitor. Putem îmbunătăţi standardele de viaţă ale tuturor cetăţenilor, cu condiţia ca UE şi statele membre, împreună cu partenerii sociali, să investească în competenţe noi şi mai bune, calificări mai înalte şi servicii sociale mai bune", a declarat Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă.

Tranziţia către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon va spori numărul de locuri de muncă disponibile şi va avea un impact asupra structurii pieţei forţei de muncă, a distribuţiei locurilor de muncă şi a competenţelor necesare. Până în 2030, se aşteaptă ca tranziţia să creeze 1,2 milioane de locuri de muncă suplimentare, pe lângă cele 12 milioane de locuri de muncă deja preconizate. Tranziţia ar putea atenua polarizarea actuală a locurilor de muncă cauzată de automatizare şi digitalizare prin crearea de locuri de muncă cu salarii şi competenţe medii, în special în sectorul construcţiilor şi al producţiei, apreciază Comisia Europeană.

Impactul tranziţiei va varia de la o ţară la alta şi de la un sector la altul. Prin urmare, statele trebuie să se pregătească pentru această tranziţie pentru a se asigura că cetăţenii din profesiile, sectoarele şi regiunile care sunt încă legate de modele cu emisii ridicate de carbon nu sunt lăsaţi în urmă. O importanţă crucială o are integrarea dimensiunii sociale încă de la început, de exemplu prin măsuri care oferă sprijin pentru venit în perioada de tranziţie sau combină impozitarea mai ridicată a energiei cu redistribuirea. Dialogul social poate contribui, de asemenea, la o tranziţie echitabilă prin asigurarea implicării lucrătorilor şi angajatorilor, se arată în raport. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)