După ani în care s-a bazat în mare măsură pe zăcămintele low-cost din Rusia pentru creştere, grupul energetic austriac OMV AG îşi îndreaptă atenţia spre Orientul Mijlociu, deoarece directorul său general Rainer Seele vrea să-l transforme într-un producător major de mase plastice, se arată într-o analiză realizată de Reuters.

În martie, compania petrolieră Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) a semnat trei memorandumuri de înţelegere (MOU) cu grupul energetic austriac OMV AG şi producătorul de mase plastice Borealis pentru "a explora noi oportunităţi de colaborare în sectorul petrochimic".

Producătorul de mase plastice Borealis este deţinut de fondul suveran de investiţii din Abu Dhabi, Mubadala, şi grupul energetic austriac OMV. Borealis are 6.500 de angajaţi şi a raportat vânzări de 7,5 miliarde de euro (8,6 miliard de dolari) anul trecut. Mubadala deţine 64% din Borealis, în timp ce participaţia OMV este de 36%. La rândul său, Mubadala este al doilea mare acţionar al OMV, după statul austriac.

"Vrem să avem un model integrat de afaceri în Abu Dhabi - de la sonde la rafinare şi petrochimie până la marketing şi tranzacţii pe pieţele internaţional", le spunea acţionarilor luna trecută şeful celei de-a doua mari companii listate din Austria.

În mod tradiţional OMV câştigă bani din producerea, distribuirea şi rafinarea ţiţeiului şi gazelor în Europa. Concentrarea pe pe zăcămintele energetice low-cost din Rusia - o sursă de îngrijorare pentru investitori din cauza sancţiunilor UE şi SUA - a ajutat în ultimii ani grupul austriac să se pună din nou pe picioare din punct de vedere financiar şi să devină unul dintre cei mai mari generatori de flux de numerar din sector.

După stabilirea preţului luna aceasta pentru achiziţia unui zăcământ de gaze în Siberia de la Gazprom, OMV şi-a realizat în mare măsură planurile de expansiune în Rusia.

Gazoductul Nord Stream 2 în care OMV este partener de finanţare s-ar putea confrunta cu întârzieri. Totuşi, riscurile negative cu care s-ar putea confrunta OMV sunt limitate la suma la care s-a angajat - 950 de milioane de euro - din care a plătit până acum 644 de milioane de euro.

Noua strategie a lui Seele de concentrare pe Orientul Mijlociu vine în urma schimbării modelului de afaceri al OMV privind mediul, pe fondul sporirii investiţiilor globale în energie regenerabilă şi a creşterii folosirii vehiculelor electrice.

Firma de consultanţă Wood Mackenzie estimează că cererea pentru petrol în statele dezvoltate va reveni la un declin structural anul viitor şi va scădea cu aproximativ patru milioane de barili pe zi (bpd) până în 2035. În contrast,cererea pentru petrol în statele în curs de dezvoltare, în special din Asia, va creşte cu aproape 16 milioane bpd în aceeaşi perioadă.

Majorarea cererii în economiile în curs de dezvoltare va fi determinată în mare măsură de industria petrochimică. Aceasta utilizează petrol pentru a face masele plastice necesare pentru ambalaje, detergenţi, haine, componente auto pentru vehiculele electrice, panouri solare şi turbine eoliene. Aici este domeniul de care este interesat Seele. Abţinându-se să se extindă în în energie regenerabilă, aşa cum au făcut BP şi Royal Dutch Shell, şeful OMV intenţionează să dea o valoare monetară petrolului companiei, pe fondul aşteptatei majorări a cererii pentru mase plastice, în special în China.

Pentru Seele, germanul în vârstă de 58 de ani, este o reîntoarcere la rădăcini. El este licenţiat în chimie şi şi-a început cariera ca cercetător în acest domeniu.

El a ales Emiratele Arabe Unite (EAU) ca bază pentru a se extinde pe piaţa petrochimiei din Asia, sperând să maximizeze profitul prin întregul lanţ valoric.

"Ceea ce am susţinut întotdeauna este că trebuie să gândim integrat", a declarat Seele pentru Reuters, când a fost întrebat de ce nu a investit pur şi simplu în China. "Nu pot veni cu un model integrat de afaceri în Asia în cazul în care cumpăr acolo o subsidiară în domeniul petrochimiei. Ar fi o investiţie izolată".

Emiratele Arabe Unite, un investitor strategic în OMV din 1994, are ambiţii energetice agresive pentru următorul deceniu şi cooperează cu marile grupuri internaţionale, inclusiv Shell, Wintershall DEA, KKR şi BlackRock, pentru a fi lider în dezvoltarea tehnologiilor.

Anul trecut, Emiratele Arabe Unite au lansat un program de 132 miliarde de dolari pentru a nu mai importa gaze naturale până în 2030 şi a deveni exportator de produse petrochimice. Astfel, EAU intenţionează să investească 45 miliarde de dolari în complexul Ruwais, aflat la 240 km de Abu Dhabi, pentru a face cea mai mare facilitate integrată de rafinărie/petrochimie din lume.

ADNOC Refining intenţionează să cheltuie anual 1,9 miliarde de dolari, conform planului său de afaceri pe cinci ani. Cum OMV deţine 15%, cota sa va fi de 285 de milioane de euro pe an.

"Vom crea un Bordeaux", a afirmat Seele, cunoscător al vinului roşu. "Chiar acum lucrăm cu un Cabernet Sauvignon în Abu Dhabi şi vom adăuga nişte Merlot".

O provocare va fi transferarea către Ruwais a modelului european de afaceri al OMV, de a concentra producţia din sectorul de rafinărie şi petrochimie în huburi integrate.

"Transferăm producţia de carburant de la rafinăriile noastre europene la subsidiarele de petrochimie şi combustibil de avion. O astfel de transformare o avem în vedere şi pentru Ruwais", a explicat şeful OMV.

Pentru a-şi atinge scopul, OMV colaborează strâns cu subsidiara sa Borealis, care se ocupă parţial de rafinăria Ruwais prin intermediul Borouge, societatea sa mixtă cu ADNOC. Seele şi Achim Stern, directorul general al Borealis, au planuri mari. Borouge speră să obţină acordul final pentru construirea celui de-al patrulea complex petrochimic la Ruwais anul viitor, a declarat Stern pentru Reuters.

Achiziţionarea de către OMV a unei participaţii de 20% în concesiunile petroliere offshore SARB şi Umm Lulu din Abu Dhabi şi a unei participaţii de 5% în zăcământul Ghashade la ADNOC este crucială pentru creşterea companiei, deoarece asigură accesul la materia primă ieftină, a explicat Seele.

De asemenea, OMV intenţionează să recicleze masele plastice folosite şi să le convertească în ţiţei sintetic. Deja în Austria testează tehnologia ReOil.

"Ceea ce am văzut pe piaţă este un semnal clar. Dacă nu găsim o soluţie pentru reciclarea maselor plastice, afacerea noastră cu polimeri va fi afectată negativ. Cel mai târziu în 2025 va trebui să avem o unitate comercială", a declarat şeful OMV.

Analiştii laudă planurile OMV şi acordurile pe care le-a încheiat cu ADNOC. Totuşi, riscurile rămân: zăcămintele din EAU au costuri operaţionale ridicate, iar preţul combustibilului local este menţinut scăzut în mod artificial.

"Noile tehnologii şi planuri de dezvoltare pot îmbunătăţi aceste aspecte, dar zăcămintele sunt dificil de exploatat", a apreciat Robin Mills, director la firma de consultanţă Qamar Energyd in Dubai.

O altă provocare este infrastructura inadecvată. Reţeaua de conducte trebuie extinsă, susţine Seele, şi a fost găsită o soluţie. "Dacă identifici o problemă, rezolv-o!", a spus şeful OMV.

În ianuarie, OMV a anunţat că va plăti aproximativ 2,5 miliarde de dolari într-o tranzacţie cu Abu Dhabi National Oil Company, prin care va achiziţiona o participaţie de 15% în divizia de rafinare a ADNOC şi într-o nouă societate mixtă.

Preţul final depinde de datoria netă la data încheierii tranzacţiei şi de ajustările la capitalul de lucru. Valoarea de antrepriză pentru participaţia de 15% se ridică la aproximativ 2,9 miliarde de dolari, a precizat OMV.

OMV, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)