Consiliul Uniunii Europene a adoptat, marţi, un pachet legislativ cuprinzător care va reduce riscurile în sectorul bancar şi va consolida capacitatea băncilor de a face faţă unor potenţiale şocuri, informează un comunicat de presă.

Pachetul aduce modificări care consolidează poziţiile de capital şi de lichiditate ale băncilor şi întăreşte cadrul de redresare şi de rezoluţie a băncilor aflate în dificultate (Directiva 2014/59/UE şi Regulamentul nr. 806/2014).

"Astăzi am adoptat un element central al agendei de reformă financiară a Europei. Este o piatră de temelie în aprofundarea uniunii economice şi monetare. De asemenea, aliniază UE la angajamentele sale internaţionale. Ca urmare a introducerii unor măsuri-cheie, cum ar fi indicatorul obligatoriu al efectului de levier pentru toate băncile şi o "capacitate totală de absorbţie a pierderilor" pentru cele mai mari instituţii, capitalizarea băncilor se va îmbunătăţi, acestea fiind mai bine pregătite pentru a rezista la turbulenţele de pe piaţă", a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor din România, ţara care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE.

Propunerile pun în aplicare reformele convenite la nivel internaţional în urma crizei financiare din 2007-2008, în vederea consolidării sectorului bancar şi a soluţionării provocărilor rămase la adresa stabilităţii financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară şi de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Pachetul include, în special, următoarele măsuri-cheie: o cerinţă privind indicatorul efectului de levier pentru toate instituţiile, precum şi un amortizor pentru indicatorul efectului de levier pentru toate instituţiile de importanţă sistemică globală; o cerinţă de finanţare stabilă netă; un nou cadru privind riscul de piaţă în scopuri de raportare, inclusiv măsuri de reducere a cerinţelor de raportare şi publicare şi de simplificare a normelor privind riscul de piaţă şi lichiditatea pentru băncile mici şi cu un grad redus de complexitate, pentru a asigura un cadru proporţional pentru toate băncile din interiorul UE; cerinţa ca instituţiile din ţări terţe care desfăşoară activităţi semnificative în UE să aibă o întreprindere-mamă din UE intermediară; o nouă cerinţă privind capacitatea totală de absorbţie a pierderilor (TLAC) pentru instituţiile de importanţă sistemică globală; reguli de subordonare consolidate privind cerinţa minimă de fonduri proprii şi datorii eligibile (MREL) pentru instituţiile de importanţă sistemică globală (G-SII) şi alte bănci mari; o nouă competenţă privind moratoriul pentru autoritatea de rezoluţie.

Pachetul bancar include, de asemenea, o serie de măsuri specifice care răspund particularităţilor UE, cum ar fi stimulentele pentru investiţii în infrastructuri publice şi în IMM-uri sau un cadru al riscului de credit care să faciliteze eliminarea creditelor neperformante.

În urma semnării legislaţiei adoptate în săptămâna care începe la 20 mai, pachetul bancar va fi publicat în Jurnalul Oficial în cursul lunii iunie şi va intra în vigoare 20 de zile mai târziu. Majoritatea noilor norme se vor aplica începând cu jumătatea anului 2021. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)