Responsabilii Băncii Centrale Europene (BCE) sunt înclinaţi să recompenseze băncile care acordă împrumuturi companiilor şi gospodăriilor însă sunt reticenţi la ideea de a modifica dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, dobândă care în prezent este fixată la minus 0,40%, au declarat mai multe surse pentru Reuters.

Potrivit acestor surse, gardienii euro sunt dispuşi să ofere dobânzi zero, şi chiar negative, pentru băncile care vor reinjecta în economie lichidităţile pe care le împrumută de la BCE în cadrul celei de a treia operaţiuni de refinanţare ţintită (TLTRO III), ce ar urma să demareze în luna septembrie.

La conferinţa de presă de după ultima reuniune de politică monetară, preşedintele BCE, Mario Draghi, a spus că termenii viitoarei operaţiuni TLTRO nu au fost discutaţi la reuniunea de miercuri, urmând să fie stabiliţi după ce factorii de decizie vor avea la dispoziţie mai multe informaţii cu privire la starea economiei şi activitatea de creditare, ceea ce înseamnă că o posibilă dată este reuniunea de politică monetară din luna iunie.

În condiţiile în care economia încetineşte mai rapid decât se preconiza, chiar şi cei mai duri responsabili de la BCE au renunţat la ideea de a acorda împrumuturi TLTRO la dobânzile de pe piaţă. În plus, unii discută chiar dacă nu cumva împrumuturile TLTRO ar trebui oferite la o dobândă de minus 0,40%, aceeaşi cu dobânda la depozite practicată de BCE, au precizat sursele citate de Reuters.

De asemenea, Mario Draghi a mai spus că BCE evaluează necesitatea de a atenua impactul dobânzilor negative la depozite asupra profitului băncilor, o aluzie codificată cu privire la posibilitatea de a modifica această dobândă pentru anumite rezerve excedentare. Însă această opţiune, care este analizată de angajaţii BCE şi care există deja în alte ţări precum Japonia şi Elveţia, a fost întâmpinată cu scepticism de Consiliul guvernatorilor, susţin sursele.

Numeroşi responsabili de la BCE sunt de părere că introducerea unui astfel de sistem ar genera mai multe inconveniente decît avantaje pentru bănci. Alţii se tem că investitorii vor interpreta această iniţiativă drept o majorare de dobândă ascunsă, ceea ce ar fi resimţită în special de ţările din sudul zonei euro unde lichiditatea este în continuare redusă.

Luna trecută, Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a redus semnificativ estimările privind creşterea economică înregistrată de zona euro în acest an şi anul viitor, din cauza acumulării riscurilor la adresa conjuncturii. În conformitate cu noile estimări ale BCE, produsul intern brut al zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 1,1% în acest an şi un avans de 1,6% anul viitor, faţă de 1,7% cât estima BCE în luna decembrie 2018 pentru următorii doi ani. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)