Noul instrument al Uniunii Europene menit să verifice investiţiile străine directe (ISD) pe criterii de securitate pentru a proteja sectoarele strategice a intrat în vigoare miercuri, 10 aprilie, informează un comunicat de presă al Comisiei Europene (CE).

Este primul instrument la nivelul UE menit să verifice investiţiile străine directe pe criterii de securitate şi ordine publică, acoperă ISD făcute de companii de stat netransparente în sectoare şi tehnologii strategice şi cele cu impact asupra programelor şi proiectelor europene.

"Acest nou instrument va ajuta Europa să-şi apere interesele strategice. Avem nevoie să verificăm achiziţiile companiilor străine care au ca ţintă active strategice din Europa. Vrem ca Europa să rămână deschisă pentru afaceri, dar, repet, nu suntem partizani naivi ai comerţului liber. Adoptarea şi intrarea în vigoare a acestui instrument într-un timp aproape record arată ce importante sunt afacerile pentru noi şi că atunci când vine vorba de protejarea intereselor Europei întotdeauna suntem buni şi la vorbe şi la fapte", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Noul instrument va crea un mecanism de cooperare cu includerea schimbului de informaţii între statele membre, care pot emite informări despre ISD direcţionate către alte state membre. Comisia Europeană poate cere informaţii şi emite o opinie pentru ţara vizată de investiţie, însă decizia finală aparţine ţării respective.

De asemenea, CE va putea emite opinii când o investiţie poate reprezenta o ameninţare la adresa securităţii sau a ordinii publice în mai mult de un stat membru sau când investiţia subminează un program sau un proiect de interes pentru întreaga UE, cum ar fi "Orizont 2020" sau "Galileo".

De asemenea, este încurajată cooperarea internaţională privind verificarea investiţiilor, inclusiv împărtăşirea experienţei, a celor mai bune practici şi a informaţiilor de interes comun.

Noul instrument stabileşte anumite cerinţe pentru statele membre care vor să menţină sau să adopte un mecanism de verificare la nivel naţional. Statele naţionale au ultimul cuvânt dacă o anumită investiţie ar trebui sau nu permisă pe teritoriul lor. De asemenea, se ţine cont de necesitatea de a opera conform unor termene limită care să sprijine afacerile şi sunt necesare cerinţe de confidenţialitate solide.

Începând de miercuri, statele membre UE trebuie să notifice Comisiei Europene mecanismele lor naţionale de verificare a investiţiilor. În prezent, numai 14 state membre ale UE (Austria, Danemarca, Germania, Finlanda, Franţa, Letonia, Lituania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania şi Marea Britanie) au mecanisme de verificare, care diferă foarte mult din punct de vedere al scopului şi al modelului folosit.

În următoarele 18 luni, CE şi statele membre UE vor adopta măsurile necesare pentru a se asigura că din 11 octombrie 2020 la nivelul UE se poate aplica integral Reglementarea privind verificarea investiţiilor. Va fi înfiinţat un nou mecanism de cooperare la nivelul UE care va permite statelor membre şi CE să schimbe informaţii şi să-şi exprime temerile legate de investiţii străine specifice.

În ultimii 20 de ani, structura şi provenienţa investiţiilor străine directe in UE s-au schimbat semnificativ, în special din direcţia economiilor emergente. Investiţiile din China au crescut de şase ori, cele din Brazilia de zece ori, iar investiţiile din Rusia s-au dublat cel puţin, vizând în ultima vreme sectoarele high-tech şi de multe ori prin intermediul unor companii de stat sau cu legături guvernamentale. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)