Bancherii s-au întâlnit miercuri în capitala Austriei pentru a discuta 10 ani de la Iniţiativa de la Viena, fondată pentru a proteja regiunea de criza economică mondială, pe fondul creşterii populismului politic şi al scandalurilor de spălare de bani care afectează deja unele părţi ale Europei de Est şi bănci occidentale precum Swedbank AB şi Danske Bank A/S, transmite Bloomberg.

"Cred că ambele ar trebui să constituie o sursă de îngrijorare pentru Iniţiativa de la Viena. Această presiune populistă s-a răspândit în întreaga regiune. Dacă vom avea o recesiune mai serioasă, aceste chestiuni vor trece în prim plan. Şi sunt cu adevărat îngrijorat cu privire la acest aspect", a declarat Erik Berglof, director la London School of Economics Institute of Global Affairs şi economist şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2009.

La 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, sectorul bancar de la Tallinn şi până la Tirana şi de la Bratislava până la Brest-Litovsk este în continuare dominat de un grup de bănci occidentale în frunte cu băncile austriece Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG, băncile italiene UniCredit SpA şi Intesa Sanpaolo SpA, grupul francez Societe Generale SA şi cel belgian KBC Groep NV, care s-au grăbit să se extindă în regiune în speranţa că vor profita de recuperarea decalajului faţă de vest. Însă tocmai aceste relaţii transfrontaliere ar putea să se dovedească un veritabil călcâi al lui Ahile pentru dezvoltarea unor economii de piaţă în contextul în care sistemul bancar este mai interconectat ca niciodată. Fără parteneriatul ambelor părţi, directori de bănci occidentale şi decidenţi politici din est, sistemul financiar rămâne vulnerabil la crize.

"Doar coordonarea duce la un rezultat optim, acesta este mesajul pe care trebuie să îl reţinem. Aceasta este lecţia foarte importantă pe care o putem învăţa de la Iniţiativa de la Viena, coordonarea dă rezultate. Din păcate, astăzi suferim de pe urma unei uşoare oboseli când vine vorba de coordonare", a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, Ewald Nowotny.

Înainte de criza financiară globală, băncile mamă se împrumutau ieftin în vest şi acordau credite pe pieţele emergente către clienţii care doreau să îşi cumpere case, automobile şi electrocasnice. Procesul de recuperare era văzut ca o stradă cu sens unic şi nu se acorda atenţie prea mare procedurilor de management al riscurilor sau prevenirii spălării banilor.

În conformitate cu Iniţiativa de la Viena, băncile au făcut trecerea spre un model de creditare în moneda locală iar creditele neperformante au fost scoase din bilanţuri, cu costuri mari pentru bănci. Pe ansamblu, această iniţiativă a făcut atât consumatorii din est cât şi băncile occidentale mai puţin vulnerabile la o criză a creditului similară cu cea care a zguduit regiunea în 2009, subliniază Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

"Înainte de 2007 exista o lipsă de fonduri locale şi de acea era nevoie să se aducă de peste graniţă foarte mulţi bani. Am fost consideraţi vinovaţi pentru că am crescut gradul de îndatorare în unele ţări, dar cred că acest lucru a fost rezolvat acum iar dezvoltarea este echilibrată şi solidă", a declarat miercuri directorul Raiffeisen, Johann Strobl.

"Băncilor li se cere din ce în ce mai mult să stea pe propriile lor picioare şi să nu mai depindă de băncile mamă pentru finanţare", a spus la rândul său Francis Malige, responsabil pentru investiţiile BERD în sectorul financiar.

Însă după mai mulţi ani de reducere a gradului de îndatorare, restructurări în multe ţări şi pierderi de miliarde după ce creditele acordate în perioada de boom au devenit neperformante, valul s-a întors împotriva băncilor în majoritatea statelor din Europa de Est, a declarat luna trecută directorul Erste, Andreas Treichl, cu ocazia prezentării unor rezultate anuale record. "Avem ritmuri de creştere pe care alte bănci europene nu le au graţie Cehiei, Slovaciei, Ungariei şi României", a declarat Treichl.

Însă profiturile crescute au generat un nou risc, cum au demonstrat evenimentele recente din România. Acolo guvernul a introdus o "taxă pe lăcomie" pentru bănci. Deşi ulterior autorităţile de la Bucureşti au fost nevoite să modifice taxa pe bănci, acest episod scoate în evidenţă provocările care pot fi mai dificil de rezolvat decât criza creditului. "Anul trecut a dovedit în mod clar că riscul politic depăşeşte riscul comercial", a spus Treichl.

Încercarea autorităţilor de la Bucureşti de a da o lovitură băncilor nu a fost prima. Ea s-a inspirat după modelul Ungariei, unde în 2010 premierul Viktor Orban a transformat ţara într-un laborator de încercări pentru riscuri politice la adresa băncilor. Orban a fost primul care şi-a dat seama că are de câştigat dacă acuză băncile străine drept prădători.

"Orban a câştigat. A ignorat ameninţările băncilor că se vor retrage. Şi asta îl face un fel de model pentru restul Europei de Est, ceea ce este un lucru periculos pentru bănci", susţine Matthias Siller, manager la fondul Baring Eastern Europe. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)