Aproape 70% din cele mai importante economii ale lumii sunt sub controlul unor guverne populiste sau a unor regimuri nedemocratice, arată o analiză a Bloomberg Economics.

Această modificare dramatică pentru G20, de la un nivel de 33% în 2016, reflectă parţial alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA. În anul 2018 grupul guvernelor populiste s-a extins prin adăugarea Italiei şi Braziliei. Pe termen lung, un factor important a fost ascensiunea Chinei şi creşterea economiei sale.

Criza financiară a accelerat ascensiunea unor politici mai extreme atât pe partea stângă cât şi pe partea dreaptă a spectrului politic, în condiţiile în care alegătorii sunt nemulţumiţi de creşterea şomajului, austerităţii şi inegalităţii. În plus, senzaţia de frustrare a alegătorilor a fost alimentară de pachetele enorme de sprijin acordate băncilor, considerate vinovate de izbucnirea crizei financiare.

Modificarea gândirii politice afectează şi politicile economice iar analiştii de la Bloomberg Economics susţine că "există semnale în creştere că politicile proaste afectează creşterea economică". Noul indicator al Bloomberg Economics privind Produsul Intern Brut mondial arată că în primul trimestru acesta a înregistrat o creştere de 2,1%, cel mai modest ritm de creştere de după criza financiară.

Pe lângă protecţionism şi pagubele produse comerţului mondial, un exemplu al pagubelor provocate de politicile economice populiste este Italia unde coaliţia la putere a provocat vânzări de obligaţiuni cu abordarea sa vis a vis de politica fiscală, iar economia a intrat în recesiune.

Alte guverne au sesizat o modificare a gândirii politice şi a consecinţelor negative asupra economiilor. Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, profită de faptul că ţara sa deţine preşedinţia grupului ţărilor puternic industrializate (G7) pentru a promova ideea unor reforme de amploare. "Dacă nu inventăm un nou capitalism, soluţiile economice absurde vor avea câştig de cauză şi ne vor arunca în recesiune" a declarat Bruno Le Maire într-un interviu acordat recent.

Analiştii de la Bloomberg Economics definesc conductorii populişti drept cei care "promit să apere populaţia de elitele corupte, oferind soluţii de bun simţ spre deosebire de politici complexe şi promovând unitatea naţională în faţa angajamentelor internaţionale". Pe baza acestei definiţii, Brazilia, India, Italia, Mexic, Turcia şi SUA sunt conduse de lideri populişti.

De asemenea, potrivit criteriilor realizate de Freedom House, China, Rusia şi Arabia saudită sunt incluse în categoria ţărilor cu regimuri populiste non-democratice. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)