Guvernatorii băncilor centrale din Europa descoperă că zilele de aur în care erau admiraţi sunt de domeniul trecutului, transmite Bloomberg.

La mai mult de un sfert de secol după ce statele membre ale Uniunii Europene au decis că dobânda de referinţă nu trebuie să fie influenţată de factorul politic, autorităţile monetare încep să devină calul de bătaie al politicienilor. La fel ca şi preşedintele american, Donald Trump, politicienii europeni sunt fericiţi să târască guvernatorii băncilor centrale prin noroi.

"Zilele de aur ale independenţei băncilor centrale sunt de domeniul trecutului. Banca centrală, în loc să fie văzută ca singura instituţie care ne ajută să evităm falimentul, începe să fie văzută ca duşmanul poporului" a declarat fostul oficial al Băncii Angliei, Charles Goodhart, adăugând că atacurile se vor intensifica.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a tras un semnal de alarmă în luna octombrie a anului trecut că independenţa băncilor centrale este atacată, însă acest avertisment a fost ignorat.

La un deceniu după izbucnirea crizei financiare mondiale, care a extins foarte mult competenţele lor, oficialii băncilor centrale sunt obligaţi să calce cu atenţie, făcând un echilibru între nevoia de responsabilitate în faţa opiniei publice şi ameninţările care vin din zona politicului unde controlul se poate transforma în abuz.

"Este important să vedem că aceasta tendinţă face parte dintr-o schimbare mai amplă de atitudine faţă de tehnocraţi, de experţi" susţine Adam Posen, fost oficial la Banca Angliei.

Dacă deocamdată independenţa BCE nu este în pericol, având în vedere natura internaţională a înfiinţării sale, în alte părţi ale Uniunii Europene băncile centrale au intrat în vizorul criticilor politicienilor.

În Italia, vicepremierii Matteo Salvini şi Luigi Di Maio au criticat performanţele Băncii centrale în domeniul supervizării bancare. Miniştrii din partidul Mişcarea 5 Stele (M5S) au forţat cabinetul să amâne o decizie privind reînnoirea mandatului unui oficial de la Banca Italiei, iar populiştii au cerut o lege potrivit căreia rezervele de aur ale Băncii centrale aparţin italienilor.

În Marea Britanie, guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, a fost acuzat de politicienii pro-Brexit pentru că a publicat prognoze mult prea pesimiste şi totodată a adoptat o poziţie părtinitoare împotriva rezultatelor referendumului din 2016.

La Bucureşti, Banca Naţională a criticat intenţia guvernului de a introduce o "taxă pe lăcomie" împotriva activelor bancare, taxă care este corelată cu dobânda de pe piaţa interbancară, apreciind că această taxă afectează politica monetară.

În Slovacia, ministrul de Finanţe Peter Kazimir a decis să părăsească politica pentru un mandat de guvernator al Băncii Naţionale. Precedentul a fost stabilit de spaniolul Luis de Guindos, care a preluat postul de vicepreşedinte al BCE direct după cel de ministru de Finanţe.

În Polonia, oficialii Partidului Lege şi Justiţie au criticat ceea ce au numit salariile "scandaloase" de care beneficiază angajaţii Băncii Naţionale, adoptând o lege care limitează salariile personalului de conducere. În plus, liderul partidului la putere în Polonia (PiS), Jaroslaw Kaczynski, a declarat că ar dori să discute cu guvernatorul NBP, Adam Glapinski, cu privire la acest subiect, adăugând că ar fi foarte supărat dacă astfel de salarii ar fi rezultatul acţiunilor guvernatorului.

Poate cel mai spectaculos caz este ancheta penală demarată împotriva guvernatorului Băncii centrale a Letoniei, Ilmars Rimsevics, acuzat că a primit mită 250.000 de euro de la o bancă acuzată de spălare de bani. Lui Ilmars Rimsevics i s-a interzis să mai exercite atribuţiile de guvernator al Băncii Naţionale a Letoniei. În plus, Ilmars Rimsevics a fost împiedicat să ia parte la reuniunile Consiliul guvernatorilor BCE, inclusiv la şedinţele de politică monetară.

În replică, Banca Centrală Europeană a dat în judecată Letonia la CJUE, avocaţii Băncii Centrale Europene susţinând că absenţa lui Ilmars Rimsevics riscă să afecteze reputaţia BCE, ar putea aduce atingere independenţei BCE şi ameninţă să provoace întârzieri în procesul de luare a deciziilor, în condiţiile în care o ţară membră a zonei euro este privată de votul său.

Recent, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a dat câştig de cauză Băncii Centrale Europene, după ce a decis că Letonia a încălcat legislaţia UE atunci când l-a demis pe Ilmars Rimsevics. În decizia sa publicată marţi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a subliniat că Letonia nu a furnizat nicio dovadă de corupţie în ceea ce îl priveşte pe Rimsevics. AGERPRES/ (AS-editor: Constantin Balaban, editor online: Gabriela Badea) 

Sursa foto: Bloomberg/Twitter