Ambasadorii la UE au aprobat, vineri, un acord la care au ajuns Preşedinţia română şi Parlamentul cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE, informează un comunicat de presă al Consiliului UE.

"Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice şi juridice în condiţii de siguranţă. Totodată, contribuabilii sunt protejaţi împotriva eventualelor dificultăţi cu care s-ar putea confrunta băncile", a declarat ministrul Finanţelor din România, Eugen Teodorovici.

Pachetul convenit de către Consiliu şi Parlament cuprinde două regulamente şi două directive, referitoare la: cerinţele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 şi Directivei 2013/36/UE) şi redresarea şi rezoluţia băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE şi Regulamentului nr. 806/2014).

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internaţional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar şi a soluţionării provocărilor care au rămas de abordat în privinţa stabilităţii financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară şi de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluţia instituţiilor bancare. Acesta le impune instituţiilor de importanţă sistemică globală să aibă o mai mare capacitate de absorbţie a pierderilor şi de recapitalizare prin stabilirea de cerinţe în ceea ce priveşte valoarea şi calitatea fondurilor proprii şi a pasivelor eligibile pentru a asigura un proces eficace şi ordonat de "recapitalizare internă". Acesta oferă, de asemenea, garanţii provizorii şi posibile măsuri suplimentare pentru autorităţile de rezoluţie.

Pachetul consolidează şi cerinţele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanţare stabila netă şi stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacţiile cu titluri de valoare şi instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conţine măsuri pentru a îmbunătăţi capacitatea de creditare a băncilor şi pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe pieţele de capital, cum ar fi: reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici şi mai puţin complexe, legate în special de cerinţele de raportare şi de informare; consolidarea capacităţii băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor şi de a finanţa proiecte de infrastructură.

Pachetul bancar conţine, de asemenea, un cadru pentru cooperare şi schimb de informaţii între diferitele autorităţi implicate în supravegherea şi rezoluţia grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite menţin echilibrul obţinut prin poziţia Consiliului între competenţele autorităţilor de supraveghere din ţara de origine şi din ţara gazda pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital şi lichiditate, asigurând, în acelaşi timp, un nivel adecvat de protecţie a deponenţilor şi creditorilor şi stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăţi cooperarea între autorităţile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităţilor de combatere a spălării banilor.

Textul va face obiectul revizuirii de către experţii jurişti-lingvişti. Parlamentul şi Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în prima lectură regulamentul propus. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)