Transparency International a criticat marţi opacitatea Eurogrupului, o reuniune informală din care fac parte cei 19 miniştri de finanţe din zona euro şi care a elaborat şi a pus în aplicare planuri de salvare drastice pentru Grecia şi alte ţări în criză economică, relatează AFP şi dpa.

"Pentru o instituţie ale cărei decizii au avut un impact asupra vieţii a milioane de europeni, există multe lucruri misterioase despre Eurogrup", se arată într-un raport difuzat de ONG-ul anti-corupţie.

Din 1998, Eurogrupul reuneşte o dată pe lună miniştrii de finanţe din cele 19 ţări europene care au adoptat moneda unică lansată în 1999. Instituţia este condusă de unul dintre miniştri şi portughezul Mario Centeno asigură în prezent conducerea.

Înaintea crizei datoriei în zona euro declanşată de criza financiară globală din 2008, Eurogrupul era un fel de "forum de discuţii" politic, dar totul s-a schimbat atunci când idealul monedei unice euro a devenit un coşmar financiar.

Situaţia urgentă a necesitat o coordonare strânsă între guvernele zonei euro pentru a face faţă pieţelor financiare care ameninţau să ucidă proiectul monedei unice.

Într-o serie de reuniuni de maraton între 2010 şi 2013, marii finanţatori ai zonei euro au organizat planuri de salvare şi o nouă guvernanţă politică pentru moneda unică, inclusiv controlul planurilor naţionale de cheltuieli.

Dar, în pofida creşterii considerabile a responsabilităţilor sale, Eurogrupul a rămas un grup de miniştri care sunt responsabili doar unul faţă de celălalt sau faţă de capitalele lor, critică Transparency International.

ONG-ul susţine, de asemenea, că în principal statele membre mari, în special Germania şi Franţa, sunt cele care deţin puterea, chiar dacă, cel puţin teoretic, deciziile sunt luate în unanimitate. Franţa şi Germania reprezintă împreună aproximativ jumătate din PIB-ul zonei euro.

Statele membre mai mici, "sub presiunea pieţelor financiare şi a constrângerilor de timp (...) întâmpină probleme în blocarea procedurilor", se afirmă în raport.

Acest dezechilibru este şi mai evident în cadrul Mecanismului european de stabilitate (ESM), fondul de salvare al Eurogrupului creat în 2012, în care deciziile sunt luate cu majoritate de voturi.

O soluţie recomandată de Transparency International este ca preşedintele Eurogrupului să se prezinte periodic pentru a da explicaţii în faţa Parlamentului European şi Eurogrupul să aibă un registru al documentelor pentru toate activităţile.

Organizaţia non-guvernamentală susţine că Eurogrupul ar trebui să aibă şi un preşedinte cu normă întreagă (nu un ministru de finanţe dintr-o ţară care asigură preşedinţia). Astfel, Eurogrupul ar fi mai protejat de presiunile guvernelor naţionale şi ar fi în mod clar responsabil pentru deciziile luate, apreciază Transparency International.

Potrivit ONG-ului, Eurogrupul nu reuşeşte să îndeplinească standardele de bază ale UE privind responsabilitatea şi supravegherea, notează dpa. Organizaţia menţionează faptul că Eurogrupul nu are încă obligaţia să respecte liniile directoare de bază privind transparenţa ale altor instituţii ale UE şi nu este guvernat de niciun tratat UE.

Pentru a remedia aceste preocupări, Eurogrupul ar trebui să formalizeze şi să publice deliberările sale acordând în acelaşi timp un rol mai important parlamentului în verificările situaţiei economice a statelor membre, a recomandat raportul.AGERPRES/( AS - autor: Violeta Gheorghe, editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)