Bugetul UE: Comisia propune investiţii de 9,2 miliarde de euro în primul program digital
Comisia Europeană a propus miercuri crearea primului program 'Europa digitală' şi efectuarea de investiţii în valoare de 9,2 miliarde de euro în vederea alinierii următorului buget pe termen lung al Uniunii Europene (2021 - 2027) la provocările tot mai mari din domeniul digital, potrivit unui comunicat al forului comunitar.
Prin adoptarea Strategiei privind piaţa unică digitală, CE a instituit un cadru de reglementare adaptat erei digitale. Pe lângă această strategie, se spune în comunicat, trebuie să se asigure finanţare şi investiţii la fel de ambiţioase în programul 'Europa digitală' pentru îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale a UE, precum şi pentru dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor digitale strategice ale Europei. Aceste capacităţi-cheie vizează calculul de înaltă performanţă, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi competenţele digitale avansate, asigurându-se utilizarea pe scară largă şi accesibilitatea acestora în toate sectoarele economiei şi ale societăţii, atât de către întreprinderi, cât şi de către sectorul public.
"Piaţa unică digitală oferă cadrul juridic necesar pentru ca cetăţenii şi întreprinderile să beneficieze pe deplin de transformarea digitală. Scopul nostru a fost să propunem un buget al UE care să fie adaptat provocărilor viitoare: transformarea digitală este luată în considerare în toate propunerile, de la transporturi, energie şi agricultură la asistenţă medicală şi cultură. Pentru a consolida această abordare, propunem astăzi sporirea investiţiilor în inteligenţa artificială, calculul de înaltă performanţă, securitatea cibernetică, competenţele şi guvernarea electronică - toate identificate de liderii UE ca domenii-cheie pentru competitivitatea viitoare a UE", a declarat vicepreşedintele pentru piaţa unică digitală, Andrus Ansip.
La rândul său, comisarul pentru economie digitală şi societate digitală, Mariya Gabriel, a apreciat că "primul program digital paneuropean reprezintă un pas important în consolidarea poziţiei de lider mondial deţinută de Europa în ceea ce priveşte transformarea digitală".
"Vom investi în capacităţi digitale strategice, cum ar fi inteligenţa artificială, calculul de înaltă performanţă şi securitatea cibernetică şi, ca în cazul tuturor iniţiativelor noastre digitale, vom acorda un loc central cetăţenilor europeni în cadrul programului. Unul dintre principalii piloni ai programului constă în investiţii care să le permită cetăţenilor noştri să dobândească competenţele digitale avansate de care au nevoie pentru a avea acces la cele mai recente tehnologii digitale şi a le utiliza în mod corespunzător", a spus Mariya Gabriel.
Propunerea Comisiei vizează cinci domenii: supercalculatoarele, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică şi încrederea, competenţele digitale, asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale la nivelul întregii economii şi societăţi.
În domeniul supercalculatoarelor, se vor acorda 2,7 miliarde de euro pentru finanţarea de proiecte în vederea dezvoltării şi consolidării facilităţilor de calcul de înaltă performanţă şi de prelucrare a datelor în Europa, lucru esenţial pentru dezvoltarea a numeroase domenii - de la asistenţa medicală şi energia din surse regenerabile până la siguranţa auto şi securitatea cibernetică.
Această finanţare va asigura astfel o utilizare mai eficace şi mai largă a calculului de înaltă performanţă, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, inclusiv la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. Programul Europa digitală va avea ca obiectiv să dezvolte o infrastructură de talie internaţională în materie de supercalculatoare şi de prelucrare a datelor, care să fie dotată cu capacităţi exascale (un miliard de miliarde sau 1018 calcule pe secundă) până în exerciţiul financiar 2022/2023, precum şi cu capacităţi post-exascale până în exerciţiul financiar 2026/2027, astfel încât UE să dispună de propriile resurse independente şi competitive în materie de tehnologii, să atingă excelenţa în materie de aplicaţii şi să extindă disponibilitatea şi utilizarea calculului de înaltă performanţă.
Iniţiativele planificate se vor baza pe strategia europeană privind supercalculatoarele, care va ajuta UE să avanseze în numeroase domenii, de la asistenţa medicală şi energia din surse regenerabile până la siguranţa vehiculelor şi securitatea cibernetică.
În cazul inteligenţei artificiale, sunt prevăzute 2,5 miliarde de euro pentru favorizarea răspândirii inteligenţei artificiale în întreaga economie şi societate europeană. Acest buget se bazează pe abordarea europeană privind inteligenţa artificială, prezentată la 25 aprilie 2018: scopul este stimularea investiţiilor pentru valorificarea la maximum a inteligenţei artificiale, ţinându-se cont în acelaşi timp de transformările socioeconomice pe care le cauzează aceasta şi asigurându-se un cadru etic şi juridic adecvat.
Programul Europa digitală va facilita accesul autorităţilor publice şi al întreprinderilor, în special al celor de mici dimensiuni, la instalaţiile de testare şi experimentare a inteligenţei artificiale în statele membre, în timp ce consolidarea investiţiilor în cercetare şi inovare în cadrul programului Orizont Europa îi va permite UE să se menţină în prima linie în ceea ce priveşte progresele ştiinţifice şi tehnologice în materie de inteligenţă artificială. Comisia propune crearea unor "biblioteci europene" comune de algoritmi care să fie accesibile tuturor, cu ajutorul căreia sectorul public şi sectorul privat să identifice şi să achiziţioneze soluţia cea mai adecvată pentru nevoile lor. La nivelul întregii Uniuni se vor crea platforme deschise şi se va acorda acces la spaţii de date industriale pentru inteligenţa artificială în cadrul centrelor de inovare digitală, care vor oferi instalaţii de testare şi informaţii întreprinderilor mici şi inovatorilor de la nivel local.
În domeniul securităţii cibernetice şi a încrederii, se vor investi 2 miliarde de euro în protejarea economiei digitale, a societăţii şi a democraţiilor Uniunii, prin promovarea apărării cibernetice şi a sectorului securităţii cibernetice din UE, prin finanţarea de echipamente şi infrastructură de ultimă generaţie în domeniul securităţii cibernetice, precum şi prin sprijinirea dezvoltării competenţelor şi a cunoştinţelor necesare. Propunerea se bazează pe o gamă largă de măsuri privind securitatea cibernetică prezentate în septembrie 2017, precum şi pe primul act legislativ adoptat la nivelul UE privind securitatea cibernetică, care a intrat în vigoare în mai 2018.
În cazul competenţelor digitale, prin alocarea unei sume de 700 de milioane de euro, se va garanta că forţa de muncă actuală şi viitoare va avea posibilitatea de a dobândi cu uşurinţă competenţe digitale avansate prin cursuri de formare şi stagii de pregătire la locul de muncă pe termen lung şi pe termen scurt, indiferent de statul membru de reşedinţă al participanţilor. În cadrul programului Europa digitală, centrele de inovare digitală vor desfăşura programe specifice menite să ajute întreprinderile mici şi mijlocii şi administraţiile publice să ia măsurile necesare pentru ca personalul lor să dobândească competenţele avansate necesare pentru a putea avea acces la noile posibilităţi pe care le oferă calculul de înaltă performanţă, inteligenţa artificială şi securitatea cibernetică.
Asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale la nivelul întregii economii şi societăţi: prin alocarea a 1,3 miliarde de euro se va asigura transformarea digitală a administraţiei publice şi a serviciilor publice şi interoperabilitatea acestora în Uniunea Europeană şi se va facilita accesul la tehnologii şi know-how pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri. Centrele de inovare digitală vor avea rolul de "ghişee unice" pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi administraţiile publice, oferind acces la expertiză tehnologică şi la facilităţi de experimentare, precum şi consiliere pentru o mai bună evaluare a interesului economic al proiectelor de transformare digitală.
Va fi susţinută o reţea de centre de inovare digitală, asigurându-se cea mai mare acoperire geografică posibilă în întreaga Europă. Centrele de inovare digitală reprezintă la ora actuală unul dintre principalele elemente ale strategiei de digitalizare a industriei europene. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ECA: Banii UE pentru renovarea locuințelor nu generează economii de energie semnificative
Măsurile de renovare finanțate de UE din fondul de redresare în urma pandemiei de COVID-19 - Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) - generează doar economii moderate de energie, este concluzia raportului publicat marți de Curtea de Conturi Europeană. Raportul examinează dacă investițiile și reformele din cadrul MRR contribuie la ef
BTA: Nivelul scăzut al Dunării perturbă transportul naval în secțiunea bulgară
Nivelul scăzut al Dunării perturbă transportul naval în secțiunea bulgară a fluviului, unde s-au format șase sectoare cu adâncime redusă, a afirmat marți Bozhidar Yankov, secretar general al Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea din Ruse. El a subliniat că printre zonele critice se află: Somov
Seceta afectează perspectivele producţiei de vin din Franța
Vara fierbinte din Franța a oprit creșterea strugurilor în regiuni ca Champagne, Bordeaux și Burgundia, ceea ce ar putea avea ca efect o producție mai redusă și o recoltare timpurie, au avertizat marți producătorii, transmite Reuters. Valul de căldură de la finalul lunii iunie, urmat de de o vreme și mai călduroasă și mai uscată, a &icir
Comisia prezintă planul pentru abordarea riscurilor și valorificarea oportunităților oferite de modelele avansate de inteligență artificială
Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru un răspuns structurat în vederea abordării riscurilor și a valorificării oportunităților oferite de modelele avansate de inteligență artificială (AI) pentru securitatea cibernetică, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Noile modele avansate de AI redefinesc se
Reuters: Cel mai mare grup politic din PE caută să atenueze povara pieței carbonului asupra industriei
Cel mai mare grup politic din Parlamentul European (PE) vrea să atenueze presiunile asupra companiilor provocate de piața certificatelor de emisii de carbon din UE prin încetinirea planificatelor reduceri ale emisiilor și extinderea certificatelor gratuite de poluare, conform unui proiect de document de poziție analizat de Reuters. Comis
Eurostat: Vârful turismului în Uniunea Europeană se înregistrează în iulie și august
Anul trecut, 31,1% din totalul nopților petrecute în unitățile de cazare turistică din Uniunea Europeană au avut loc în două cele mai aglomerate luni, iar acestea au fost iulie și august în toate statele membre UE, conform datelor publicate marți
Eurodeputații au aprobat utilizarea a 144,1 milioane euro din fonduri UE pentru a sprijini România, Spania și Cipru
Parlamentul European a aprobat, marți, utilizarea a 144,1 milioane euro din fonduri UE pentru a sprijini România, Spania și Cipru după incendiile forestiere, inundațiile și valurile de caniculă din 2025, informează un comunicat de presă. Cu 642 de voturi ''pentru'', 13 ''împotrivă'' și o abținere, eu
Eurostat: România - cel mai semnificativ declin din UE al producției de servicii, în aprilie
Producția de servicii a crescut cu 1,8% în Uniunea Europeană și în zona euro în aprilie, comparativ cu perioada similară din 2025, însă România este statul membru UE unde a scăzut cel mai mult acest indicator, conform datelor publicate
Eurodeputații au aprobat măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor
Parlamentul European a adoptat, marți, măsuri menite să atenueze impactul creșterii prețurilor îngrășămintelor asupra fermierilor din UE. Conform unui comunicat al Parlamentului European, eurodeputații au decis să accelereze modificările aduse politicii agricole comune (PAC), în forma în care au fost propuse de Comisie, pentr
EBA va examina expunerea băncilor la pierderile care au legătură cu căldura
Organismul european de supraveghere bancară va analiza cât de expuși sunt creditorii la riscurile legate de căldură, într-un context în care bătrânul continent continuă să înregistreze noi recorduri de temperatură, transmite Bloomberg. În prezent, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) dezvoltă instrumente prin care să măsoare
UNCTAD: Investițiile străine directe au revenit pe creștere în 2025, după doi ani de scădere
Investițiile străine directe (FDI) globale au crescut cu 6% anul trecut, după doi ani de recul, dar această redresare rămâne 'limitată, fragilă și inegală', a anunțat marți Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), transmite AFP. Mai mult, această creștere a investițiilor străine directe globale, care au ajuns la 1.600 mil
AI nu va readuce o eră de creștere economică rapidă, avertizează un laureat al Premiului Nobel
Un câștigător al Premiului Nobel pentru Economie a avertizat marți că inteligența artificială (AI) nu va readuce economiile occidentale la era creșterii rapide a productivității, care este posibil să fi dispărut pentru totdeauna, transmite Bloomberg. Christopher Pissarides, specializat în impactul automatizării asupra muncii, a estimat că pân
IGU: Comerțul mondial cu gaze lichefiate a atins un nivel record în 2025
Comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate (GNL) a atins un nivel record anul trecut, pe măsură ce exporturile puternice din SUA și creșterea importurilor europene au compensat achizițiile mai slabe din Asia, arată un raport publicat marți de Uniunea Internațională a Gazului (IGU), transmite Bloomberg. Cu toate acestea, IGU avertizează că războiul din Orient
Germania lucrează la o rezervă strategică de gaze, cu o valoare de până la 1,5 miliarde de euro
Ministerul german al Economiei își face planuri pentru o rezervă strategică de gaze, care ar fi utilizată în situații de urgență și ar costa până la 1,5 miliarde de euro pentru a fi pusă la punct, a declarat pentru Reuters o sursă din apropierea acestui dosar. Rezerva strategică ar urma să fie o garanție în situații extreme, cum ar fi s
Prețul petrolului scade după anunțarea majorării producției de către OPEC+
Cotațiile țițeiului au scăzut luni, după ce OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații) a convenit noi majorări ale producției începând din august, în timp ce exporturile de la producătorii cheie prin Strâmtoarea Ormuz se redresează, sporind aprovizionarea pe plan global, transmite Reuters. La 09:42 GM













