Setul de propuneri avansat de Comisia Europeană care include, între altele, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată sau aprofundarea integrării europene în anumite domenii, decizia Consiliului UE de a prelungi măsurile restrictive individuale la adresa Rusiei, mai multe rezoluții adoptate de PE privind situația drepturilor omului în Iran, Georgia și Azerbaidjan, alegerea lui Nicu Ștefănuță drept copreședinte al grupului Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European reprezintă o parte dintre evenimentele desfășurate la nivelul instituțiilor UE.

Comisia Europeană/ Set de măsuri 'pentru o Uniune extinsă' la 30+; trecerea de la unanimitate la majoritate calificată, printre propuneri

* Comisia Europeană a prezentat, la 6 octombrie, după reuniunea de la Strasbourg a Colegiului Comisarilor, un set de propuneri pentru pregătirea Uniunii Europene în perspectiva viitoarelor extinderi, conform https://commission.europa.eu/ și https://romania.representation.ec.europa.eu/.

Printre propuneri se numără:

- trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în domenii-cheie, inclusiv în ceea ce privește deschiderea grupurilor de capitole de negociere de aderare;
- gestionarea mai eficientă a procedurilor prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE - și anume, posibilitatea de a suspenda anumite drepturi ale unui stat membru în cazul în care acesta încalcă grav valorile fundamentale ale UE, inclusiv posibile termene;
- identificarea oportunităților de a aprofunda integrarea europeană în sectoare strategice precum energia, transporturile, domeniul digital și apărarea;
- instituirea unui mecanism instituțional dedicat ce ar viza încălcările grave ale valorilor fundamentale consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și ale principiului cooperării loiale; în cazurile cele mai grave, măsurile putând include suspendarea dreptului de vot în cadrul Consiliului etc.
Comisia a invitat Consiliul European și Parlamentul European, în contextul lansării acestui set de propuneri, să avanseze discuțiile și pregătirile instituționale necesare.

Consiliul UE/ Consiliul a decis prelungirea măsurilor restrictive la adresa Rusiei

* Consiliul a decis, la 8 octombrie, să prelungească cu un an, până la 9 octombrie 2027, măsurile restrictive individuale aplicate persoanelor responsabile de acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate, 'având în vedere activitățile hibride continue și intensificate' ale acesteia, inclusiv manipularea informațiilor și ingerințele din străinătate (FIMI) îndreptate împotriva UE, a statelor sale membre și a partenerilor săi', scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
În prezent, măsurile restrictive legate de 'activitățile destabilizatoare ale Rusiei' vizează un număr total de 80 de persoane și 20 de entități. Persoanele și entitățile incluse pe listă sunt supuse unei măsuri de înghețare a activelor, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri, active financiare sau resurse economice. De asemenea, persoanele fizice vizate sunt supuse unei interdicții de călătorie, care le interzice intrarea pe teritoriul UE sau tranzitarea acestuia.
Cadrul privind măsurile restrictive adoptate ca răspuns la 'acțiunile destabilizatoare ale Rusiei' a fost instituit la 8 octombrie 2024.

Consiliul UE/ Al 10-lea Consiliu de asociere UE-Republica Moldova

* A avut loc, la 5 octombrie, cel de-al 10-lea Consiliu de asociere UE-Republica Moldova, în cadrul căruia cele două părți au reiterat parteneriatul puternic și au anunțat plata a 157 de milioane de euro în temeiul finanțării din cadrul Planului de creștere, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.
Reuniunea a fost prezidată de Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, care a condus delegația UE, din care făcut parte și comisara pentru extindere, Marta Kos. Prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a condus delegația țării sale.
Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost începute oficial în iunie 2024. UE și Republica Moldova cooperează, de asemenea, în contextul Parteneriatului estic.
Consiliul de asociere este un organism oficial instituit în temeiul Acordului de asociere UE-Republica Moldova, pentru a monitoriza și a supraveghea punerea în aplicare a acordului.

Parlamentul European/ Ursula von der Leyen: UE trebuie să ajute statele membre în fața creșterii prețului energiei

* Uniunea Europeană trebuie să acționeze pe termen scurt pentru a ajuta statele membre să răspundă problemelor cauzate de creșterea prețului energiei, iar pe termen lung trebuie să trateze problemele structurale de pe piața energiei, astfel încât combustibilii fosili să fie înlocuiți cu energie curată produsă în Europa, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European, la 6 octombrie 2026, conform trimisului special al AGERPRES, Tudor Martalogu.
Într-o dezbatere referitoare la Consiliul European din 15-16 octombrie, șefa executivului comunitar a remarcat că în Franța și în România mecanismele de vouchere energetice au oferit sprijin familiilor cu venituri mici, ''aceasta fiind abordarea corectă''.
Von der Leyen a afirmat, în context, că, de la finalul lunii februarie, prețul gazului în UE a crescut cu 140%, iar situația se poate agrava. În această privință, ea a anunțat că exportatorii de gaz metan vor beneficia de un an în plus pentru a se pregăti pentru noile reglementări ale UE.

Parlamentul European/ Trei rezoluții privind situația drepturilor omului în Iran, Georgia și Azerbaidjan

* Parlamentul a adoptat, la 8 octombrie, trei rezoluții privind situația drepturilor omului în Iran, Georgia și Azerbaidjan, în care arată, de exemplu, că sunt necesare sancțiuni mai ample împotriva Iranului, care continuă să exercite o represiune drastică asupra populației civile, în special asupra femeilor și minorităților, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.
Rezoluțiile mai conțin, de asemenea, un apel apel la sancțiuni împotriva celor responsabili de regresul democratic, represiunea violentă și persecuția politică în Georgia.
Eurodeputații mai condamnă detențiile motivate politic din Azerbaidjan și solicită măsuri punctuale în cadrul regimului global de sancțiuni al UE.
Subliniind că Iranul este țara cu cea mai mare rată a pedepsei cu moartea pe cap de locuitor din lume, deputații europeni au denunțat amploarea fără precedent a violențelor exercitate de autorități împotriva populației civile începând din ianuarie 2026.

Parlamentul European/ Nicu Ștefănuță, noul colider al grupului Verzilor

* Europarlamentarul Nicu Ștefănuță a fost ales, la 7 octombrie, copreședinte al grupului Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European. Acesta va conduce grupul împreună cu europarlamentara germană, Terry Reintke, și deține și funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.
Nicu Ștefănuță a fost ales în PE ca independent, în 2024, europarlamentarul român candidând fără sprijinul unui partid verde național.
''Este o premieră pentru România, în familia Verzilor am avut doar copreședinți din Occident, dar cred că este și un semn de lărgire și de actualitate, adică lumea începe și la noi să simtă schimbările climatice, dar și agenda socială - criza locuințelor, costul vieții, lucrurile de care noi, Verzii, ne ocupăm. Este un semnal foarte bun dat că România contează, este o victorie și pentru România'', a declarat Ștefănuță pentru mai mulți jurnaliști români, în legătură cu funcția sa de vicelider al grupului Verzilor, conform trimisului special al AGERPRES, Tudor Martalogu.

Mesaje de solidaritate cu Israelul ale liderilor UE la 3 ani de la atacul Hamas din 7 octombrie

Principalii oficiali ai Uniunii Europene au transmis, la 7 octombrie, mesaje de solidaritate cu Israelul, la trei ani de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și peste 250 de persoane răpite și luate ostatice în Fâșia Gaza, conform dpa.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, într-un mesaj pe X, că 'Barbaria și teroarea de nedescris din 7 octombrie nu trebuie să se mai întâmple niciodată' și că 'nimic nu justifică terorismul'.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că instituția îi comemorează pe cei uciși și își reafirmă angajamentul pentru combaterea terorismului și a antisemitismului.
La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a transmis un mesaj similar: 'Nu vom uita niciodată. Nimic nu poate justifica o asemenea teroare și aceasta nu trebuie să se mai întâmple niciodată'. Costa a reafirmat totodată sprijinul Uniunii Europene pentru dreptul Israelului de a exista în pace și securitate și a susținut că soluția celor două state rămâne singura cale viabilă către o pace justă și durabilă în Orientul Mijlociu.
La 7 octombrie 2023, militanți ai Hamas și ai altor organizații extremiste au ucis aproximativ 1.200 de persoane în Israel și au răpit peste 250 de oameni, luați ostatici și duși în Fâșia Gaza. Atacul a declanșat războiul din Gaza, în urma căruia au murit peste 74.000 de palestinieni, potrivit autorității sanitare controlate de Hamas din teritoriu. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Adrian Dădârlat)