La 10 octombrie 2026 se împlinesc 100 de ani de la fondarea partidului istoric Partidul Național-Țărănesc (PNȚ), devenit după 1989 primul partid politic post-comunist, sub denumirea de PNȚCD. Partidul Național-Țărănesc s-a constituit la 10 octombrie 1926, la București, ca urmare a fuziunii Partidului Țărănesc (creat în decembrie 1918 în Vechiul Regat), condus de Ion Mihalache, cu Partidul Național din Transilvania (înființat în mai 1881), condus de Iuliu Maniu.

După căderea regimului comunist, la 22 decembrie 1989, Partidul Național Țărănesc, fondat în 1926, și-a reluat legal activitatea. Tot pe 22 decembrie 1989 a fost fondat Partidul Creștin Național Țărănesc.

La 28 decembrie 1989 se înființa Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), prin fuziunea Partidului Național-Țărănesc cu Partidul Creștin Național Țărănesc. Totodată, la 3 ianuarie 1990, a fost emis Decretul-lege privind înființarea și înregistrarea oficială a partidelor politice, cu excepția celor fasciste sau care propagă concepții contrare ordinii de stat, se arată în volumul ''România, date și fapte. 1989-2009'' (editat de Agenția Națională de Presă AGERPRES, 2010).

La 8 ianuarie 1990, Tribunalul Municipiului București a autorizat funcționarea primului partid politic din România post-comunistă: Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), condus de Corneliu Coposu (n. 20 mai 1914 - m. 11 noiembrie 1995).

*** Fondarea Partidului Național-Țărănesc (10 octombrie 1926)

Partidul Național-Țărănesc (PNȚ) a luat naștere la 10 octombrie 1926, la București, ca urmare a fuziunii Partidului Țărănesc, creat în decembrie 1918, în Vechiul Regat, și condus de Ion Mihalache, cu Partidul Național din Transilvania, înființat în mai 1881 și condus de Iuliu Maniu, conform https://www.pntcd.ro/.

La Congresul Partidul Țărănesc din 10 octombrie, prin care s-a adoptat fuziunea dintre Partidul Țărănesc și Partidul Național, Ion Mihalache a susținut că 'ideologia și principiile partidului n-au fost date la o o parte', dar a recunoscut că unii țărăniști au fost sacrificați, mai ales cei care se opuneau fuziunii, notează volumul 'Istoria Partidului Țărănesc 1918-1926' (Ioan Scurtu, Editura Enciclopedică, 2002).

În context, în fruntea Delegației Permanente, ca primă formă de conducere a partidului, a fost ales Iuliu Maniu, vicepreședinte a fost ales Ion Mihalache, iar ca membri - Nicolae Lupu, Alexandru Vaida-Voevod, Paul Brătășanu, Mihai Popovici și Virgil N. Madgearu, se arată în 'Istoria României în date' (Editura Enciclopedică, 2003).

Multe dintre prevederile Programului Partidului Național-Țărănesc erau similare cu cu cele ale programului votat de Congresul Partidului Țărănesc din octombrie 1924: necesitatea adoptării unei noi Constituții care să garanteze drepturile și libertățile democratice; responsabilitatea ministerială și a funcționarilor publici; reforma administrativă pe baza autonomiei locale; unificarea legislativă; reorganizarea justiției etc.

*** Cele două guvernări național-țărăniste din perioada interbelică: 1928-1931; 1932-1933

Partidul Național-Țărănesc a devenit, în perioada interbelică, unul dintre principalele partide de guvernare, alternativ cu Partidul Național-Liberal (PNL).

Prima guvernare național-țărănistă a avut loc în perioada noiembrie 1928 - aprilie 1931. În această perioadă au fost inițiate o serie de măsuri precum stabilizarea monetară, construcția de șosele, reorganizarea aparatului de stat cu creșterea atribuțiilor administrațiilor locale, sprijinirea îndeosebi a țărănimii înstărite, politica 'porților deschise', ci facilitarea penetrării capitalului străin în economia țării etc, potrivit volumului citat 'Istoria României în date'.

A doua guvernare național-țărănistă s-a întins pe intervalul iunie 1932 - noiembrie 1933. Din această a doua guvernare națională-țărănistă datează: Legea prin care impozitul agricol s-a diminuat cu 50%, impozitul pe clădiri de la 12 la 10%, iar cel profesional de la 8 la 6% (1932); Legea privind cedarea obligatorie către BNR a devizelor rezultate din comerțul exterior (1932); Legea pentru organizarea Caselor de Economii Și Cecuri Poștale (1932) etc.

Odată cu demisia cabinetului Vaida-Voievod, în noiembrie 1933 a luat sfârșit perioada guvernărilor național-țărăniste.

*** Perioada de opoziție (1934-1937) și dizolvarea partidului în perioada comunistă (1945-1989)

În perioada 1934-1937, PNȚ a fost principalul partid de opoziție împotriva Guvernului liberal condus de Gheorghe Tătărescu.

La 21 noiembrie 1933 a fost acceptată demisia lui Alexandru Vaida-Voievod, Ion Mihalache fiind ales în funcția de președinte al partidului. Preluând conducerea PNȚ, Ion Mihalache și-a îndreptat eforturile în direcția întăririi și reorganizării partidului. Din inițiativa lui Ion Mihalache, s-a înființat 'Școala de vară de la Câmpulung Muscel' pentru pregătirea, în special, a membrilor Tineretului Național-Țărănesc, care includea și gruparea Tineretului universitar național-țărănesc.

În aprilie 1935, în cadrul celui de-al treilea congres al partidului, Ion Mihalache a fost reconfirmat președinte al partidului. S-a votat, de asemenea, un nou program al partidului, care includea, între altele: introducerea responsabilității ministeriale, descentralizarea administrativă, o politică agrară bazată pe proprietatea țărănească și pe sprijinirea industrializării agricole, o politică industrială de consolidare și dezvoltare a micii industrii țărănești, a industriei casnice, a industriei care folosește materii prime din țară, a industriei de apărare, dezvoltarea învățământului profesional și agricol, introducerea salariului minim, extinderea asigurărilor sociale, un vast program de lucrări publice, construirea de locuințe ieftine, controlul de către opinia publică a activității politice și politic-administrative în vederea descurajării abuzurilor puterii etc. În politica externă, programul milita pentru respectarea tratatelor de pace de după primul război mondial și constituirea unui sistem de alianțe pentru asigurarea securității colective în Europa), conform principiilor Societății Națiunilor, între grupuri de state și prin relații bilaterale între state vecine, mai indică site-ul https://www.pntcd.ro/.

La 25 noiembrie 1937, s-a încheiat un pact de neagresiune electorală între Iulie Maniu, președintele PNȚ, Corneliu Zelea Codreanu, șeful mișcării legionare, și Gheorghe Brătianu, președintele Partidului Liberal-georgist, cu gruparea lui C. Argetoianu și cu Partidul Evreiesc, cu scopul declarat de a-i înfrânge pe liberali la alegerile din decembrie 1937, conform volumului colectiv 'Istoria României în date', coordonat de Dinu C. Giurescu (Editura Enciclopedică, 2003).

După instaurarea regimului autoritar al regelui Carol al II-lea, activitatea partidelor politice, inclusiv a PNȚ, a fost interzisă.

În condițiile regimului mareșalului Ion Antonescu, PNȚ a aprobat acțiunea militară de eliberare a Basarabiei și nordului Bucovinei, ocupate în 1940 de URSS, și de pregătirea a armatei pentru dezrobirea părții de nord-vest a Transilvaniei, anexată de Ungaria în baza Dictatului de la Viena (aug. 1940).

La 31 august 1944, fiind repusă parțial în vigoare Constituția din 1923, a fost permisă și reluarea activității PNȚ. Perioada următoare a fost dominată de lupta împotriva instaurării regimului comunist în România și salvarea libertăților democratice puse în pericol de instaurarea, cu sprijin sovietic, a guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945, notează https://www.pntcd.ro/.

În urma alegerilor parlamentare din noiembrie 1946, câștigate de țărăniști, dar falsificate de comuniști, autoritățile au intensificat ofensiva împotriva PNȚ, culminând cu dizolvarea partidului în data de 29 iulie 1947 și arestarea liderilor, în frunte cu Iuliu Maniu și Ion Mihalache, conform volumului 'Istoria României în date'.

Unii fruntași ai partidului au continuat să activeze în emigrație, iar câțiva în țară.

Președinți ai PNȚ au fost: Iuliu Maniu (octombrie 1926 - aprilie 1933; 1937-1947), Alexandru Vaida-Voevod (aprilie-noiembrie 1933), Ion Mihalache (noiembrie 1933-noiembrie 1937). Organul de presă al PNȚ a fost ziarul ''Dreptatea''.

*** Perioada postcomunistă: 1989-prezent

Din decembrie 1989, partidul, sub îndrumarea lui Corneliu Coposu, și-a reluat activitatea, sub denumirea de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, fiind înscris la Tribunal la 8 ianuarie 1990.

Din mai 1990, PNȚCD a devenit partid parlamentar pe liste proprii, iar în 1992 și 1996 pe listele CDR. La alegerile parlamentare din noiembrie 2000, PNȚCD a candidat pe listele CDR 2000, care a obținut 5,29% voturi, fără să mai intre însă în parlament.

La alegerile prezidențiale din mai 1990, candidatului Partidului, Ion Rațiu, a obținut 4,2% din voturi. La alegerile prezidențiale din septembrie 1992 și noiembrie 1996, PNȚCD l-a susținut pe candidatul CDR, Emil Constantinescu.

În 1995, după moartea liderului PNȚCD, Corneliu Coposu, președinte al partidului a fost Ion Diaconescu până în 2000, când, în urma rezultatelor la parlamentare din acest an, și-a dat demisia. În ianuarie 2001, Ion Diaconescu a fost ales președinte de onoare, iar Andrei Marga a devenit președinte executiv.

În guvernările de coaliție CDR+USD+UDMR (1996-2000), în baza algoritmului negociat, PNȚCD a deținut poziția de premier (Victor Ciorbea, Radu Vasile) și cele mai multe ministere. În decembrie 1999, în contextul retragerii sprijinului politic premierului Radu Vasile, PNȚCD a renunțat la poziția de premier în favoarea guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
În urma scrutinelor parlamentare de după 2000, cu excepția celui din 2012, PNȚCD nu a mai intrat în parlament, nemaireușind să depășească pragul electoral. La alegerile parlamentare din 2012, în mod excepțional, partidul a obținut un mandat în Senat și unul în Camera Deputaților pe listele ARD (PDL+Forța Civică).

După retragerea lui Ion Diaconescu, președinți ai PNȚCD au mai fost: Andrei Marga, Victor Ciorbea, Gheorghe Ciuhandu, Marian Petre Miluț, Aurelian Pavelescu.

Deși partidul nu a mai avut reprezentare parlamentară după 2000, fiind de asemenea afectat de tensiuni interne, formațiunea nu a fost desființată sau radiată din Registrul Partidelor Politice, se arată la https://tribunalulbucuresti.ro/index.php/partide-si-aliante-politice/partide-politice.

De asemenea, conform Registrului Partidelor Politice de pe site Tribunalului București, Congresul PNȚCD din noiembrie 2025 îl reconfirma în funcția de președinte al partidului pe Aurelian Pavelescu. (https://tribunalulbucuresti.ro/images/articole/politice-partide/poz-4-dec-2025.pdf) AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Mariana Zbora-Ciurel)