1 octombrie - Ziua luptei împotriva cancerului de sân
Ziua luptei împotriva cancerului de sân, marcată în fiecare an la 1 octombrie, dă startul Lunii internaționale a conștientizării cancerului mamar (1-31 oct.), numită și 'Octombrie Roz', ce are ca scop creșterea atenției și a gradului de conștientizare privind importanța depistării precoce prin screening, a tratamentului, prevenției (prin evitarea factorilor de risc) și sprijinirea persoanelor diagnosticate cu cancer de sân, inclusiv cancer de sân metastatic. În această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți și să-și reamintească faptul că, printr-un control medical efectuat la timp, cancerul mamar poate fi descoperit și vindecat, notează www.who.int și www.dspbv.ro.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit în 1985, printr-o convenție internațională, la inițiativa Societății Americane a Cancerului, ca luna octombrie să fie Luna internațională a conștientizării cancerului mamar, potrivit www.who.int.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat, în 2021, Inițiativa globală împotriva cancerului de sân (GBCI) care își propune reducerea ratelor mortalității cu 2,5% pe an până în 2040 și salvarea a 2,5 milioane de vieți prin trei piloni cheie de acțiune: depistarea precoce, diagnosticarea în timp util și managementul complet al cancerului de sân. De asemenea, oferă tuturor părților interesate o oportunitate de a analiza progresele, de a reflecta și de a reînnoi angajamentele în abordarea bolii și de a da un impuls în abordarea disparităților și a provocărilor existente în accesul la îngrijirea cancerului de sân, conform www.who.int.
În 2024, s-au înregistrat aproximativ 2,4 milioane de cazuri noi de cancer mamar în rândul femeilor și 694.000 de decese la nivel mondial, indică https://gco.iarc.who.int/. Cancerul mamar afectează femei din toate țările lumii, indiferent de vârstă (după pubertate), însă incidența crește odată cu înaintarea în vârstă. Estimările globale relevă disparități majore în ceea ce privește povara cancerului mamar, în funcție de nivelul de dezvoltare umană. De exemplu, în țările cu un Indice al Dezvoltării Umane (IDU) foarte ridicat, una din 12 femei va fi diagnosticată cu cancer mamar pe parcursul vieții, iar una din 71 va deceda din cauza acestei boli. În schimb, în țările cu un indice de dezvoltare umană (IDU) scăzut, una din 27 de femei va fi diagnosticată cu cancer mamar pe parcursul vieții, iar una din 48 va deceda din această cauză, indică https://gco.iarc.who.int/.
Aproximativ 99% din cazurile de cancer mamar apar la femei, iar 0,5-1% la bărbați. Anumiți factori cresc riscul de cancer mamar, printre care: înaintarea în vârstă, obezitatea, consumul nociv de alcool, antecedentele familiale de cancer mamar, expunerea anterioară la radiații, istoricul reproductiv (cum ar fi vârsta la care a început menstruația și vârsta la prima sarcină), consumul de tutun și terapia hormonală postmenopauză.
Aproximativ 80% din cazurile de cancer mamar apar la femei care nu prezintă niciun factor de risc modificabil, cu excepția sexului (feminin) și a vârstei (peste 40 de ani). Antecedentele familiale de cancer mamar cresc riscul de apariție a bolii, însă majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer mamar nu au un istoric familial cunoscut al acesteia. Totuși, absența unui istoric familial cunoscut nu înseamnă neapărat că o femeie prezintă un risc scăzut. Anumite mutații genetice ereditare cu penetranță ridicată cresc semnificativ riscul de cancer mamar, cele mai frecvente fiind mutațiile genelor BRCA1, BRCA2 și PALB-2. Femeile cărora li se identifică mutații ale acestor gene majore sau care prezintă un risc ridicat pot lua în considerare strategii de reducere a riscului, precum chimioprevenția și/sau îndepărtarea chirurgicală a ambilor sâni.
***
Cancerul de sân își consolidează poziția de principală patologie oncologică la femeile din România, potrivit datelor din 2024, cu 12.308 cazuri noi/an (vs. 12.685 în 2022), respectiv 27 % din toate cancerele nou diagnosticate la femei (vs. 26.8% în 2022) și cu aproape 3.600 de decese. Deși numărul de cazuri nou diagnosticate în 2024 este ușor mai mic comparativ cu 2022, ponderea cancerului de sân în totalul cancerelor feminine rămâne practic neschimbată, mai mult de un caz din patru. Cancerul de sân este de aproximativ 2,5 ori mai frecvent decât cancerul colorectal la femei, indică https://gco.iarc.who.int/.
La 30 septembrie 2014, Senatul României și-a asumat o Declarație, inițiată de Fundația Renașterea, prin președinta acesteia Mihaela Geoană, vicepreședinta Cristiana Copos și ambasadoarea Fundației Andreea Esca, prin care ziua de 1 octombrie era recunoscută ca Zi națională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând 'o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial'.
'Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (...) În România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce privește incidența, cu o rată de 25,2, dar și mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza lipsei de informare și prevenție. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supraviețuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 și 4, ceea ce reduce considerabil rata de supraviețuire', se arăta în documentul amintit, conform www.senat.ro.
În 2015, propunerea legislativă privind declararea Zilei de luptă împotriva cancerului de sân a fost adoptată de Senat, la 10 iunie și de Camera Deputaților, la 13 octombrie. Decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 1 octombrie - Ziua luptei împotriva cancerului de sân a fost semnat de președintele României la 10 noiembrie 2015, iar Legea 273/2015 privind declararea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015. Potrivit acestei legi, autoritățile administrației publice locale pot organiza manifestări și acțiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei luptei împotriva cancerului de sân, iar unitățile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân și pot îndruma pacientele către servicii medicale specializate. Totodată, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.
România s-a alăturat în 2001, prin Fundația Renașterea, inițiativei internaționale 'Iluminarea în Roz', marcată în peste 80 de țări din întreaga lume, prin care clădiri emblematice sunt iluminate în roz - culoare devenită la nivel internațional simbol al conștientizării cancerului de sân, al solidarității cu femeile diagnosticate și cu supraviețuitoarele acestei boli. În 2001, Fundația Renașterea a organizat, pentru prima oară, evenimentul 'Iluminare în roz', fiind aleasă cu acest prilej clădirea Ateneului Român din București.
Au urmat de-a lungul anilor: Muzeul George Enescu (2002), Teatrul Național (2003), Palatul CEC (2004), Biblioteca Centrală Universitară (2005), Muzeul Național de Artă (2006), Cercul Militar Național (2007), Arcul de Triumf (2008), Institutul Oncologic din București (2009), Palatul Parlamentului (2010), Palatul de Justiție (2011), Banca Națională a României (2012), Academia de Studii Economice (2013), Muzeul Național al Țăranului Român (2014), Facultatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' (2015), Muzeul Național de Artă al României (2016), Globalworth Tower și Sky Tower (2017), Ateneul Român (2018), Palatul Ministerului Agriculturii (2019), Spitalul Colțea (2020), Palatul Marmorosch (2021), Palatul CEC (2022), Casa Mița Biciclista (2023), Academia Română (2024), Palatul Cotroceni (2025), conform https://fundatiarenasterea.ro/.
Cu ocazia ediției aniversare din 2025, au fost iluminate simultan mai multe clădiri-simbol din întreaga țară: Opera Națională, Ministerul Sănătății, Globalworth Tower, Pasajul Europa Unită și Patinoarul Berceni Arena - București; Cazinoul din Constanța; Palatul Roznovanu - Iași; Primăria Oradea; Hotel Aro Palace - Brașov; Secția de oncologie a Spitalului Județean Bacău; Primăria Caracal, Teatrul Național și Biblioteca; Institutul Oncologic și Clădirea Medisprof Cancer Center - Cluj Napoca; Monumentul Independenței și Blocul Belvedere din Piața Mircea cel Bătrân - Tulcea; Primăria Sibiu; Primăria Bistrița; Clădirea Medisprof Cancer Center - Piatra Neamț; Casa de Cultură 'Mihail Sadoveanu' - Pașcani; Clădirea Consiliului Județean Galați.
La 1 octombrie 2026, Turnul TVR va fi iluminat în roz, începând cu ora 19:00, ca simbol al solidarității în lupta împotriva cancerului de sân. De asemenea, mai multe clădiri-simbol din țară se vor alătura inițiativei de 'Iluminare în roz', între care: Muzeul Unirii din Iași, Institutul Oncologic 'Prof. Dr. Ion Chiricuță' Cluj-Napoca, Primăria Oradea.
***
În februarie 2026, Fundația Renașterea, în calitate de partener, anunța începerea proiectului 'Depistare Activă, Responsabilitatea, Informație și Acces - DARIA', cod MySMIS 352097, finanțat în cadrul Programului Sănătate, proiect în care Institutul Oncologic 'Prof. Dr. Ion Chiricuță' Cluj-Napoca (IOCN) are calitatea de beneficiar și lider de parteneriat, potrivit https://fundatiarenasterea.ro/.
Prin proiectul DARIA, femeile, inclusiv cele provenite din medii și comunități dezavantajate sau cu acces limitat la servicii medicale, beneficiază de informare, sprijin și acces la servicii de screening pentru cancerul de sân, în vederea depistării precoce a bolii și a reducerii inegalităților în accesul la prevenție și diagnostic. Proiectul urmărește apropierea serviciilor de screening de femeile care, din motive sociale, economice, geografice sau de acces la informație, ajung mai greu la investigațiile preventive recomandate.
Prin această inițiativă, IOCN dorește să transmită comunității un mesaj esențial: prevenția și depistarea precoce pot salva vieți, iar accesul echitabil la servicii de screening și diagnostic trebuie să rămână o prioritate pentru sistemul de sănătate și pentru întreaga societate. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Sculptorița Gabriela Manole-Adoc
Gabriela Manole-Adoc este una dintre sculptorițele reprezentative ale artei românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, lucrările sale remarcându-se prin monumentalitate, dinamism, expresivitate și simbolistica libertății și a înălțării. Născută la 14 noiembrie 1926, în comuna Pleșani, județul Botoșani, Gabriela Manole-Adoc a a
DOCUMENTAR: Actorul Vasile Muraru împlinește 70 de ani (14 noiembrie)
Actorul Vasile Muraru, directorul Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase' din București, este cunoscut îndeosebi ca membru al unuia dintre duo-urile umoristice cele mai apreciate de public alături de colegul și prietenul său, regretatul actor de comedie, Nae Lăzărescu. S-a născut la 14 noiembrie 1956, în localitatea Doina, județul Neamț, p
14 noiembrie - Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat (ONU)
Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat este marcată, anual, începând cu 1991, la data de 14 noiembrie, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006. Tema propusă d
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ap. Filip; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului (Lăsatul secului pentru Postul Nașterii Domnului) Greco-catolice Sf. ap. Filip Romano-catolice Ss. Ștefan-Teodor, ep. m.; Serapion, călug. m. Sfântul Apostol Fil
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 noiembrie
Este a 318-a zi a anului 2026. Au mai rămas 47 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 10 m și apune la 16 h 50 m. Luna răsare la 11 h 54 m și apune la 20 h 36 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 9-13 noiembrie 2026
Conferința de presă a președintelui Nicușor Dan în care a vorbit despre criză guvernamentală și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, participarea președintelui Nicușor Dan la Comunitatea politică europeană (12 noiembrie) și la Consiliul European informal de la Dublin (13 noiembrie), vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în Rom&
Săptămâna europeană 9-13 noiembrie 2026
Reuniunea Comunității politice europene, în cadrul căreia 39 de state din Europa au adoptat o declarație comună privind unele discuții cu Rusia după încheierea războiului din Ucraina, Consiliul european informal de la Dublin despre inteligența artificială, acordul dintre Parlamentul European (PE) și Consiliu privind bugetul UE pentru 2027, prelungirea de către Co
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Ziua Dobrogei, marcată, la Tulcea, prin evenimente culturale (13-14 noiembrie) Instituțiile muzeale și unele instituții de învățământ din municipiul Tulcea vor găzdui, în zilele de 13 și 14 noiembrie, mai multe evenimente prilejuite de Ziua Dobrogei (14 noiembrie), sărbătoarea națională care amintește momentul alipirii Dobrogei la
13 noiembrie - Ziua limbii maghiare
La 13 noiembrie este marcată Ziua limbii maghiare, instituită prin Legea 279/2015. Inițiativa privind propunerea legislativă pentru instituirea sărbătoririi acestei zile a aparținut Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. La 16 iunie 2015, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, iar la 13
Consiliul European informal, la Dublin: inteligența artificială și o propunere a Georgiei Meloni, pe agendă (13 noiembrie)
O reuniune informală a membrilor Consiliului European are loc pe 13 noiembrie, la Dublin, sub egida președinției irlandeze a Uniunii Europene, având ca teme principale, între altele, inteligența artificială, precum și o propunere a prim-ministrei Italiei, Georgia Meloni, cu privire la necesitatea unui mesaj coordonat al UE cu privire la Ucraina, informează site-u
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, și Sf. Antuza, mama sa Greco-catolice Sf. aep. Ioan Gură de Aur al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Augustina (Livia), călug. Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur (344
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 noiembrie
Este a 317-a zi a anului 2026. Au mai rămas 48 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 09 m și apune la 16 h 51 m. Luna răsare la 11 h 15 m și apune la 19 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 125 de ani de la desemnarea primilor laureați ai Premiilor Nobel (12 noiembrie 1901)
La 12 noiembrie 1901, instituțiile responsabile de acordarea Premiilor Nobel au stabilit primii laureați ai distincțiilor instituite prin testamentul lui Alfred Nobel. Numele acestora au fost păstrate secrete până în ziua de 10 decembrie 1901, atunci când, la exact cinci ani de la moartea lui Alfred Nobel, au fost decernate primele premii cunoscute azi sub
FRAGMENT DE ISTORIE: Inaugurarea podului San Francisco - Oakland Bay (12 noiembrie 1936)
Podul San Francisco-Oakland Bay a fost inaugurat, cu mare fast, la 12 noiembrie 1936, după trei ani și cinci luni de construcție, devenind imediat principala cale de traversare a golfului pentru autovehicule, traficul fiind distribuit pe două niveluri: autoturismele circulau la nivelul superior, iar camioanele și trenurile interurbane la cel inferior, potrivit
FRAGMENT DE ISTORIE: 105 de ani de la deschiderea lucrărilor Conferinței dezarmării de la Washington (12 noiembrie 1921)
La 12 noiembrie 1921, a început la Washington DC prima conferință dedicată dezarmării navale după Primul Război Mondial. Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Franța și Japonia dețineau cele mai mari forțe navale în acea perioadă. Fiecare dintre aceste puteri dorea să obțină în cadrul conferinței un sistem de reglementare avantajos. Delegați