Ziua luptei împotriva cancerului de sân, marcată în fiecare an la 1 octombrie, dă startul Lunii internaționale a conștientizării cancerului mamar (1-31 oct.), numită și 'Octombrie Roz', ce are ca scop creșterea atenției și a gradului de conștientizare privind importanța depistării precoce prin screening, a tratamentului, prevenției (prin evitarea factorilor de risc) și sprijinirea persoanelor diagnosticate cu cancer de sân, inclusiv cancer de sân metastatic. În această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți și să-și reamintească faptul că, printr-un control medical efectuat la timp, cancerul mamar poate fi descoperit și vindecat, notează www.who.int și www.dspbv.ro.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit în 1985, printr-o convenție internațională, la inițiativa Societății Americane a Cancerului, ca luna octombrie să fie Luna internațională a conștientizării cancerului mamar, potrivit www.who.int.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat, în 2021, Inițiativa globală împotriva cancerului de sân (GBCI) care își propune reducerea ratelor mortalității cu 2,5% pe an până în 2040 și salvarea a 2,5 milioane de vieți prin trei piloni cheie de acțiune: depistarea precoce, diagnosticarea în timp util și managementul complet al cancerului de sân. De asemenea, oferă tuturor părților interesate o oportunitate de a analiza progresele, de a reflecta și de a reînnoi angajamentele în abordarea bolii și de a da un impuls în abordarea disparităților și a provocărilor existente în accesul la îngrijirea cancerului de sân, conform www.who.int.

În 2024, s-au înregistrat aproximativ 2,4 milioane de cazuri noi de cancer mamar în rândul femeilor și 694.000 de decese la nivel mondial, indică https://gco.iarc.who.int/. Cancerul mamar afectează femei din toate țările lumii, indiferent de vârstă (după pubertate), însă incidența crește odată cu înaintarea în vârstă. Estimările globale relevă disparități majore în ceea ce privește povara cancerului mamar, în funcție de nivelul de dezvoltare umană. De exemplu, în țările cu un Indice al Dezvoltării Umane (IDU) foarte ridicat, una din 12 femei va fi diagnosticată cu cancer mamar pe parcursul vieții, iar una din 71 va deceda din cauza acestei boli. În schimb, în țările cu un indice de dezvoltare umană (IDU) scăzut, una din 27 de femei va fi diagnosticată cu cancer mamar pe parcursul vieții, iar una din 48 va deceda din această cauză, indică https://gco.iarc.who.int/.

Aproximativ 99% din cazurile de cancer mamar apar la femei, iar 0,5-1% la bărbați. Anumiți factori cresc riscul de cancer mamar, printre care: înaintarea în vârstă, obezitatea, consumul nociv de alcool, antecedentele familiale de cancer mamar, expunerea anterioară la radiații, istoricul reproductiv (cum ar fi vârsta la care a început menstruația și vârsta la prima sarcină), consumul de tutun și terapia hormonală postmenopauză.

Aproximativ 80% din cazurile de cancer mamar apar la femei care nu prezintă niciun factor de risc modificabil, cu excepția sexului (feminin) și a vârstei (peste 40 de ani). Antecedentele familiale de cancer mamar cresc riscul de apariție a bolii, însă majoritatea femeilor diagnosticate cu cancer mamar nu au un istoric familial cunoscut al acesteia. Totuși, absența unui istoric familial cunoscut nu înseamnă neapărat că o femeie prezintă un risc scăzut. Anumite mutații genetice ereditare cu penetranță ridicată cresc semnificativ riscul de cancer mamar, cele mai frecvente fiind mutațiile genelor BRCA1, BRCA2 și PALB-2. Femeile cărora li se identifică mutații ale acestor gene majore sau care prezintă un risc ridicat pot lua în considerare strategii de reducere a riscului, precum chimioprevenția și/sau îndepărtarea chirurgicală a ambilor sâni.

***
Cancerul de sân își consolidează poziția de principală patologie oncologică la femeile din România, potrivit datelor din 2024, cu 12.308 cazuri noi/an (vs. 12.685 în 2022), respectiv 27 % din toate cancerele nou diagnosticate la femei (vs. 26.8% în 2022) și cu aproape 3.600 de decese. Deși numărul de cazuri nou diagnosticate în 2024 este ușor mai mic comparativ cu 2022, ponderea cancerului de sân în totalul cancerelor feminine rămâne practic neschimbată, mai mult de un caz din patru. Cancerul de sân este de aproximativ 2,5 ori mai frecvent decât cancerul colorectal la femei, indică https://gco.iarc.who.int/.

La 30 septembrie 2014, Senatul României și-a asumat o Declarație, inițiată de Fundația Renașterea, prin președinta acesteia Mihaela Geoană, vicepreședinta Cristiana Copos și ambasadoarea Fundației Andreea Esca, prin care ziua de 1 octombrie era recunoscută ca Zi națională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând 'o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial'.

'Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (...) În România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce privește incidența, cu o rată de 25,2, dar și mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza lipsei de informare și prevenție. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supraviețuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 și 4, ceea ce reduce considerabil rata de supraviețuire', se arăta în documentul amintit, conform www.senat.ro.

În 2015, propunerea legislativă privind declararea Zilei de luptă împotriva cancerului de sân a fost adoptată de Senat, la 10 iunie și de Camera Deputaților, la 13 octombrie. Decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 1 octombrie - Ziua luptei împotriva cancerului de sân a fost semnat de președintele României la 10 noiembrie 2015, iar Legea 273/2015 privind declararea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015. Potrivit acestei legi, autoritățile administrației publice locale pot organiza manifestări și acțiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei luptei împotriva cancerului de sân, iar unitățile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân și pot îndruma pacientele către servicii medicale specializate. Totodată, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

România s-a alăturat în 2001, prin Fundația Renașterea, inițiativei internaționale 'Iluminarea în Roz', marcată în peste 80 de țări din întreaga lume, prin care clădiri emblematice sunt iluminate în roz - culoare devenită la nivel internațional simbol al conștientizării cancerului de sân, al solidarității cu femeile diagnosticate și cu supraviețuitoarele acestei boli. În 2001, Fundația Renașterea a organizat, pentru prima oară, evenimentul 'Iluminare în roz', fiind aleasă cu acest prilej clădirea Ateneului Român din București.

Au urmat de-a lungul anilor: Muzeul George Enescu (2002), Teatrul Național (2003), Palatul CEC (2004), Biblioteca Centrală Universitară (2005), Muzeul Național de Artă (2006), Cercul Militar Național (2007), Arcul de Triumf (2008), Institutul Oncologic din București (2009), Palatul Parlamentului (2010), Palatul de Justiție (2011), Banca Națională a României (2012), Academia de Studii Economice (2013), Muzeul Național al Țăranului Român (2014), Facultatea de Medicină și Farmacie 'Carol Davila' (2015), Muzeul Național de Artă al României (2016), Globalworth Tower și Sky Tower (2017), Ateneul Român (2018), Palatul Ministerului Agriculturii (2019), Spitalul Colțea (2020), Palatul Marmorosch (2021), Palatul CEC (2022), Casa Mița Biciclista (2023), Academia Română (2024), Palatul Cotroceni (2025), conform https://fundatiarenasterea.ro/.

Cu ocazia ediției aniversare din 2025, au fost iluminate simultan mai multe clădiri-simbol din întreaga țară: Opera Națională, Ministerul Sănătății, Globalworth Tower, Pasajul Europa Unită și Patinoarul Berceni Arena - București; Cazinoul din Constanța; Palatul Roznovanu - Iași; Primăria Oradea; Hotel Aro Palace - Brașov; Secția de oncologie a Spitalului Județean Bacău; Primăria Caracal, Teatrul Național și Biblioteca; Institutul Oncologic și Clădirea Medisprof Cancer Center - Cluj Napoca; Monumentul Independenței și Blocul Belvedere din Piața Mircea cel Bătrân - Tulcea; Primăria Sibiu; Primăria Bistrița; Clădirea Medisprof Cancer Center - Piatra Neamț; Casa de Cultură 'Mihail Sadoveanu' - Pașcani; Clădirea Consiliului Județean Galați.

La 1 octombrie 2026, Turnul TVR va fi iluminat în roz, începând cu ora 19:00, ca simbol al solidarității în lupta împotriva cancerului de sân. De asemenea, mai multe clădiri-simbol din țară se vor alătura inițiativei de 'Iluminare în roz', între care: Muzeul Unirii din Iași, Institutul Oncologic 'Prof. Dr. Ion Chiricuță' Cluj-Napoca, Primăria Oradea.

***
În februarie 2026, Fundația Renașterea, în calitate de partener, anunța începerea proiectului 'Depistare Activă, Responsabilitatea, Informație și Acces - DARIA', cod MySMIS 352097, finanțat în cadrul Programului Sănătate, proiect în care Institutul Oncologic 'Prof. Dr. Ion Chiricuță' Cluj-Napoca (IOCN) are calitatea de beneficiar și lider de parteneriat, potrivit https://fundatiarenasterea.ro/.

Prin proiectul DARIA, femeile, inclusiv cele provenite din medii și comunități dezavantajate sau cu acces limitat la servicii medicale, beneficiază de informare, sprijin și acces la servicii de screening pentru cancerul de sân, în vederea depistării precoce a bolii și a reducerii inegalităților în accesul la prevenție și diagnostic. Proiectul urmărește apropierea serviciilor de screening de femeile care, din motive sociale, economice, geografice sau de acces la informație, ajung mai greu la investigațiile preventive recomandate.

Prin această inițiativă, IOCN dorește să transmită comunității un mesaj esențial: prevenția și depistarea precoce pot salva vieți, iar accesul echitabil la servicii de screening și diagnostic trebuie să rămână o prioritate pentru sistemul de sănătate și pentru întreaga societate. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Andreea Preda)