Guvernul Siegfried Mureșan nu a fost învestit de plenul comun al Parlamentului, reunit la 30 septembrie 2026.

Din totalul de 464 de parlamentari au fost prezenți la ședință 321 și au fost 197 de voturi valabil exprimate. S-au înregistrat 182 de voturi ''pentru'' învestitură și 15 voturi ''împotrivă''. Pentru a fi învestit, acest Guvern avea nevoie de majoritatea deputaților și senatorilor, adică de minimum 233 de voturi ''pentru''.

După respingerea Guvernului Mureșan în Parlament, președintele României are două posibilități:

* să desemneze, în urma consultărilor, un nou premier;
* să dizolve parlamentul, declanșând astfel alegerile anticipate.

* Desemnarea de către președinte a unui nou premier
Una dintre pârghiile pe care președintele le are la îndemână după respingerea în parlament a unui guvern este cea a desemnării unui nou premier, reluându-se procedura clasică de formare a unui nou guvern.

Astfel, conform art. 103 din Constituție, Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în parlament. (alin. 1)

Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. (art. 103, alin. 2)

Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor. (art. 103, alin. 3)

Prim-ministrul, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului vor depune individual, în fața Președintelui României, jurământul. (art. 104, alin. 1)

Guvernul în întregul său și fiecare membru în parte își exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului. (art. 104, alin. 2)

* Dizolvarea parlamentului și alegerile anticipate
O altă pârghie pe care președintele o are la îndemână, având în vedere că după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai, au fost respinse în parlament două guverne, este cea a dizolvării parlamentului și a declanșării procedurii de alegeri anticipate.

Potrivit art. 89 din Constituția României, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. (alin. 1)

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, mai arată Constituția (art. 89, alin. 2 și 3).

Odată cu respingerea Guvernului Mureșan, la 30 septembrie 2026, Președintele României poate recurge la dizolvarea parlamentului, având în vedere că se întrunesc cele două condiții cumulative privind această procedură:
* trecerea a 60 de zile de la prima solicitare de învestire în parlament (Guvernul Veștea - 22 iunie 2026);
* au fost respinse două solicitări de învestitură: Guvernul Veștea (22 iunie); Guvernul Mureșan (30 septembrie 2026).

O eventuală opțiune a președintelui de a dizolva parlamentul este urmată de declanșarea alegerilor parlamentare înainte de termen (anticipate). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Gabriela Badea)