Ion Caramitru a fost unul dintre cei mai importanți actori și regizori de teatru din România, remarcându-se și prin activitatea managerială în cultură și rolul simbolic avut în Revoluția din Decembrie 1989.

S-a născut în București, la 9 martie 1942, într-o familie de aromâni - mama, născută lângă Salonic, într-un sat numit Gramatica, iar tatăl, în partea albaneză a orașului Korcea, de religie creștin ortodoxă, amintește biografia publicată pe www.radioromaniacultural.ro/.

A făcut parte din promoția 1964 a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale. A debutat la Teatrul Național 'I.L. Caragiale', pe a cărui scenă a jucat în 'Eminescu', de Mircea Ștefănescu.

A fost actor și regizor la Teatrul Bulandra, precum și director al teatrului între 1990 și 1993. A interpretat peste 60 de roluri importante din dramaturgia românească și universală, în țară și în străinătate, potrivit notelor biografice publicate pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, https://cimec.ro/.

Actorul Ion Caramitru, presedintele UNITER si director al Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), la Gala Premiilor UNITER, eveniment desfăşurat la Teatrul National 'Vasile Alecsandri', Iaşi, 13 mai 2013.

Foto: (c) ADRIAN CUBA/AGERPRES FOTO

A debutat pe marele ecran în filmul 'Comoara din Vadul Vechi', de Victor Iliu, în 1964, iar ulterior a interpretat roluri principale în 40 de filme.

'Debutul meu ca regizor ar putea fi considerat în Teatrul Bulandra, cu 'Amintiri de Arbuzov' (n. red.: 1982), deși mai montasem, între timp, 'My fair lady' la Constanța și 'Micul coșar' al lui Benjamin Britten, mai întâi la Ateneul Român și apoi pe scena Operei Naționale. (...) După 'Amintiri', un spectacol care a avut un succes de lungă durată și datorită Ginei Patrichi și datorită textului foarte frumos, am pus în scenă, la Bulandra: 'Neînsemnații' de Terry Johnson (în 1984), 'Dialoguri', cu Johny Răducanu (în 1987), 'A treia țeapă' de Marin Sorescu (în 1988), 'Forma mesei' de David Edgar (în 1991) și 'Home' de David Storey (în 1992). Între timp, am fost profesor de actorie la Institutul de Teatru. De fapt, acolo am montat pentru prima dată 'A treia țeapă', premieră pe țară, cu studenții din anul I, promoție care a jucat spectacolul și în anul III, dar și în anul IV, la Casandra', povestea Ion Caramitru într-un interviu acordat revistei 'Teatrul. Azi', în 2005.

Ion Caramitru a fost o figură marcantă a revoluției române, aflându-se printre liderii manifestațiilor din București în zilele de 21 și 22 decembrie 1989, care au pătruns în clădirea Televiziunii Române și au anunțat pe post înlăturarea dictaturii.

 Actorul Ion Caramitru (al 2-lea dr.), în sediul Comitetului Central, în timpul Revolutiei Române din decembrie 1989; .

Foto: (c) ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES

Gelu Voican Voiculescu (stg.), Ion Caramitru (ctr.) şi Sergiu Nicolaescu (dr.), adresându-se manifestanţilor din Piaţa Victoriei, Bucureşti, 12 ianuarie 1990.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES

Începând cu anul 1990, a fost președintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), iar între 1996 și 2000 a deținut și funcția de ministru al Culturii.

 Depunerea juramantului in fata presedintelui Emil Constantinescu de catre Ion Caramitru, ministrul Culturii.

Foto: (c) PAUL BUCIUTA / Arhiva istorică AGERPRES

'După turneele cu 'Hamlet' de la Londra (din septembrie 1990) și cel de la Dublin, un impresar important mi-a oferit serviciile lui pentru piața de televiziune și cinema din Marea Britanie. Am acceptat și prin el am făcut, între 1991 și 1996, zece filme, două filme pe an, ceeea ce este un ritm destul de bun. Am mai dat probe și pentru altele pe care nu le-am luat. E adevărat, nu toate rolurile au fost principale, dar au fost și de acestea', rememora actorul acea perioadă pentru publicația citată.

'Tot în acești ani, mai precis în 1993 și 1994, am montat operă în Marea Britanie; apoi la Belfast, în Irlanda de Nord. În 1993, am montat 'Tragedia lui Carmen', care este o viziune redusă a lui Carmen de Bizet, făcută în 1981 de Peter Brook și de Marius Constant, la Paris. Un an mai târziu, am montat 'Evgheni Oneghin' de Ceaikovski la Opera Națională Nord-irlandeză. Așa că nu am stat departe de profesie, dar am avut nevoie de un spațiu de manevră, cum se numește 'a fi liber'. (...) Tot în timpul ăsta, n-am încetat, cu diferite ocazii, să urc pe scenă, în țară sau în străinătate (America, Franța, Anglia, Germania, Moldova, Ucraina - Cernăuți), în spectacolele de muzică și poezie pe care le-am făcut împreună cu Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Aurelian Octav Popa', mai detalia Ion Caramitru.

Proiectul de operă 'Tragedia lui Carmen', în regia lui Ion Caramitru, a fost câștigat de UNITER în cadrul Programului 'Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007' și s-a jucat la Sibiu, în curtea Muzeului de Istorie. Spectacolul a fost invitat să deschidă Festivalul 'George Enescu' la București și apoi Festivalul Național de Teatru, tot în 2007, și s-a mai jucat pe scena Teatrului Național din București, în stagiunea 2010-2011.

'UNITER a contribuit substanțial la inițierea și votarea în Parlament a Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, din 1996, iar apoi la înființarea acelui statut al artistului, fără valoare juridică, dar care a asociat Ministerul Culturii cu uniunile de creatori, atunci când am devenit ministru', explica Ion Caramitru într-un alt număr al revistei amintite, în 2009.

Perioada portofoliului de ministru l-a ținut departe de profesie timp de patru ani. Revenirea în teatru s-a petrecut cu spectacolul 'Sorry' (2004), pe scena Teatrului Bulandra, urmat de 'Șase personaje în căutarea unui autor' (2005), în regia lui Liviu Ciulei. 'Am avut bucuria să-l reîntâlnesc pe același regizor încăpățânat și obsedat de perfecțiune, de autenticitate și firesc, alături de care m-am format', spunea Ion Caramitru despre această colaborare.

În mai 2005, a devenit director al Teatrului Național din București. 'Un teatru-mamut, cum este Teatrul Național, presupune un volum de muncă și un timp de așteptare foarte mare. Iată un mare handicap. Dar (...) unde există talent, există și șansă, și cred că în Teatrul Național există destul talent pentru ca cel ce vrea să îl folosească să găsească și sprijin colectiv și să poată atrage regizori importanți care să monteze cu această trupă', spunea Ion Caramitru în interviul citat din 2005, înainte să fie numit director al instituției, funcție pe care a deținut-o timp de 16 ani.

Activitatea regizorală pe scena TNB a inclus spectacolele: 'Șapte dintr-o lovitură' de Lia Bugnar, 2008, 'Toți fiii mei' de Arthur Miller, 2009, 'Dineu cu proști' de Francis Veber, 2010, 'Dor de Eminescu', recital de poezie și muzică (împreună cu Aurelian Octav Popa), 2012, 'Bârfe, zvonuri și minciuni' de Neil, Simon, 2014, 'Anonimul venețian' de Giuseppe Berto, 2014, 'Dumnezeu se îmbracă de la second-hand' de Iulian Margu, 2014, 'Magic Național', spectacol-concert, 2015, 'Angajare de clovn' de Matei Vișniec, 2016, 'Două pe față, două pe dos' de Theresa Rebeck, coordonator proiect în cadrul programului 'Uși deschise pentru toți', 2018; 'Noii infractori' de Edna Mazia, 2019, potrivit https://www.tnb.ro/.

Datorită activității sale intense în domeniul patrimoniului a fost posibilă reconstrucția capitală a Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București, notează https://cimec.ro/.

Pentru activitatea pe care a depus-o în scopul menținerii legăturilor culturale britanico-române, Ion Caramitru a primit titlul de Ofițer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic, fiind decorat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. În 1997, ministerul Culturii franceze i-a acordat titlul de Chevalier des Arts et des Lettres.

În 2000 primea Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce, iar în 2017 - Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler. Tot în 2017, a primit Ordinul Soarelui Răsare, cel mai important ordin japonez destinat cetățenilor străini, acordat în numele Majestății Sale Împăratul Japoniei.

În 2012 a fost distins cu 'Meritul Academic' acordat de Academia Română. În același an, a primit o stea pe Aleea Celebrităților (Walk of Fame) din București.

În anul următor, a primit Premiul Academiei Române 'Aristizza Romanescu' pentru rolul 'Macbeth'.

A fost distins cu Titlul de Ambasador Cultural Shakespeare, în România, cu ocazia 'Shakespeare Lives 2016', acordat de British Council Romania, și cu titlurile Doctor Honoris Causa la Universitatea de Arte Audiovizuale ESRA din Skopje (2016) și la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău (2018).

În 2021, a primit premiul pentru promovarea operei eminesciene acordat de Memorialul Ipotești - Centrul de Studii 'Mihai Eminescu'.

Ion Caramitru s-a stins din viață la 5 septembrie 2021.

'Va rămâne pentru totdeauna în istoria culturală a României ca directorul care a readus Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București la forma arhitecturală inițială transformându-l într-o clădire de spectacol modernă, cu un număr record de săli, servind dorința marelui public de Teatru adevărat. Un 'Teatru Nou' pe care l-a slujit cu dăruire din 2005 încoace.'' - a fost omagiul din partea TNB adus lui Ioan Caramitru. În cinstea sa, Sala Mare a TNB îi poartă acum numele. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)