Miniștrii de interne ai Uniunii Europene se reunesc la 4 august 2026, prin videoconferință, pentru a lua în discuție criza migranților din exclava spaniolă Ceuta, considerată cea mai gravă criză a migrației dintre Spania și Maroc după cea din 2021, informează site-ul consilium.europa.eu/.

Un număr de 22 de lideri din state membre ale Uniunii Europene, inclusiv prim-ministrul Italiei și cancelarul Germaniei, au cerut, pe 1 august, într-o scrisoare deschisă, organizarea unei 'videoconferințe de urgență' a miniștrilor europeni de interne, pentru a evalua situația creată de intrarea ilegală a mii de migranți în exclava spaniolă Ceuta din nordul Africii, conform AFP.

'Nu ne putem permite ca trecerile masive și necontrolate, instrumentalizarea migrațiilor sau alte amenințări hibride să dea impresia că este posibil să intri ilegal în Uniunea Europeană. Și ca o intrare ilegală să se poată transforma apoi într-o ședere legală', au afirmat cei 22 de semnatari ai scrisorii.

Foto: (C) JALAL MORCHIDI/EPA

Poziția oficialilor europeni

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la 31 iulie, că imaginile care vin din exclava spaniolă Ceuta, unde au pătruns dinspre Maroc zeci de mii de migranți ilegali, sunt 'inacceptabile' și a adăugat că 'returnările trebuie să fie rapide, așa cum permit normele noastre' europene, potrivit relatării EFE. 'Trebuie să înceteze imediat traversările periculoase. Trebuie destructurate rețelele de trafic ilegal. Și returnările trebuie să fie rapide, așa cum permit normele noastre', a indicat președinta executivului comunitar.

Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, austriacul Magnus Brunner, a infirmat, pe 31 iulie, că s-ar fi produs vreo deplasare de persoane din Ceuta (Spania) către continentul european, calificând situația din orașul autonom spaniol drept 'inacceptabilă', conform EFE. 'Situația din Ceuta este inacceptabilă. Sunt în strâns contact cu autoritățile spaniole. Reiterez că nu s-au produs deplasări de persoane către continentul european sau către alte state membre' ale Uniunii Europene, a subliniat Brunner într-o postare pe rețelele sale sociale. Codul Frontierei Schengen 'stabilește reguli speciale' pentru orașele autonome spaniole, a amintit el.

Foto: (C) Reduan Dris/EPA

Reacții și măsuri ale țărilor UE: unele state europene au cerut excluderea Spaniei din Schengen

Mai multe state europene au reacționat față de masivul aflux de migranți ilegali în exclava spaniolă Ceuta. Dincolo de declarațiile de solidaritate și sprijinul propus pentru soluționarea situației, care amenință întreaga Uniune Europeană, unele dintre state, precum Danemarca, au cerut chiar excluderea Spaniei din spațiul Schengen, potrivit AFP, Reuters și EFE.

Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a declarat, pe 31 iulie, că Uniunea Europeană ar trebui să analizeze toate opțiunile în urma sosirii în masă a migranților din Maroc în exclava spaniolă Ceuta, printre care și excluderea Spaniei din Tratatul Schengen, potrivit EFE. Frederiksen a subliniat că migrația necontrolată reprezintă o 'amenințare' pentru Europa și Danemarca și a accentuat importanța menținerii controlului asupra frontierelor externe ale UE.

Și alte state membre ale UE, precum Finlanda sau Republica Cehă, au cerut la rândul lor excluderea Spaniei din spațiul Schengen.

Italia a anunțat, la 30 iulie, că vrea închiderea spațiului Schengen pentru Spania după ce mii de migranți au intrat ilegal în exclava spaniolă Ceuta venind din Maroc, un plan imediat condamnat de Madrid, conform AFP. 'Suntem pe cale de a reuni forurile competente și, la finalul acestor reuniuni, suntem gata să acționăm, inclusiv prin măsuri excepționale (...), precum suspendarea spațiului Schengen cu Spania', a postat pe platforma X șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, denunțând 'amenințarea' imigrației clandestine.

Pe 31 iulie, ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, a anunțat că suspendă pentru legăturile aeriene și navale cu Spania acordul european de liberă circulație Schengen, ca urmare a afluxului masiv de migranți ilegali în exclava spaniolă Ceuta, deși între timp majoritatea acestora au revenit în Maroc. Acesta nu a precizat durata aplicării acestor controale, au scris agențiile Reuters și EFE.

Ministrul de interne francez, Laurent Nunez, a declarat, la 31 iulie, că vor fi consolidate controalele la frontiera cu Spania și că este în contact cu guvernul spaniol în legătură cu criza sosirii masive de migranți din Maroc în orașul spaniol Ceuta din Africa de Nord, potrivit relatării EFE.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat, la 31 iulie, că se așteaptă ca Marocul să 'preia imediat migranții aflați în situație neregulamentară' după afluxul a zeci de mii de persoane în exclava spaniolă Ceuta. 'Spania dorește și trebuie să preia sub control situația din Ceuta cât mai repede posibil. Salut, așadar, intenția Spaniei de a nu permite migranților aflați în situație neregulamentară să ajungă pe continentul european', a declarat liderul conservator.

Premierul britanic, Andy Burnham, a transmis, tot pe 31 iulie, că guvernul său a luat legătura cu autoritățile spaniole pentru a le propune ajutor în fața afluxului de migranți veniți din Maroc în exclava Ceuta, potrivit AFP.

Foto: (C) REDUAN DRIS/EPA

Criza migranților din Ceuta, din iulie 2026

Criza din Ceuta a început după 20 iulie 2026 cu tineri care traversau înot din teritoriul marocan spre Ceuta, un mic oraș spaniol situat pe continentul african, și a culminat la 30-31 iulie cu o intrare masivă și ilegală a mii de oameni care au traversat pe jos un dig care marchează granița dintre Spania și Maroc, conform EFE.

Ultimele estimări arătau că până la 60.000 de migranți au trecut din Maroc în Ceuta, după fluxul masiv din 30-31 iulie. Oamenii au înotat în jurul digurilor, au escaladat gardurile sau au trecut pe unde dispozitivele de securitate marocane nu au intervenit inițial. Cel puțin 72 de persoane au murit, înecate sau zdrobite în busculade, conform ultimelor estimări din 2 august (https://www.reuters.com/world/europe/death-toll-migrant-rush-into-ceuta-rises-72-2026-08-02/).

Tot pe 31 iulie, sute de persoane s-au angajat în ciocniri violente în zona de frontieră în timp ce încercau să treacă din Maroc în exclavele spaniole Ceuta și Melilla.

La 31 iulie, premierul spaniol, Pedro Sanchez, a condamnat pătrunderea neregulamentară a marocanilor în Ceuta, calificând-o drept un 'atac' și 'o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei', conform EFE.

Șeful guvernului spaniol a declarat, în context, că dosarele de expulzare a miilor de migranți care au ajuns în aceste zile în Ceuta, la granița cu Marocul, sunt deja accelerate. Evitând orice critică la adresa Marocului, premierul spaniol a dat asigurări că autoritățile marocane sunt dispuse să coopereze pentru a accelera repatrierea cetățenilor lor.

Premierul spaniol a mai precizat că ceea ce s-a întâmplat în Ceuta a fost o interpretare tendențioasă din partea grupărilor mafiote implicate în traficul de persoane a hotărârii Curții Supreme care nu autoriza returnarea imediată a persoanelor care ajung înot, conform EFE.

Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a declarat la 1 august, că aproape toți migranții care au ajuns în Ceuta s-au întors, la această dată în Maroc, declarând efectiv încheiată această criză după un aflux de cel puțin 50.000 de persoane, potrivit dpa. Albares a spus că integritatea zonei Schengen a fost menținută și că nu era posibil pentru migranți să ajungă pe partea continentală a Spaniei fără identificare, răspunzând astfel criticilor venite din partea unor state membre ale UE.

Ministerul de interne marocan a publicat, la 2 august, un prim bilanț privind migranții care au murit în ultimele zile în timp ce încercau să treacă ilegal granița în Spania din Maroc, estimând că 11 persoane și-au pierdut viața de partea marocană, în timp ce Madridul a raportat cel puțin 72 de decese, conform AFP.

Criza migranților din exclava spaniolă Ceuta este considerată cea mai gravă criză a migrației dintre Spania și Maroc după cea din 2021,

În anul 2021, peste 10.000 de migranți au pătruns în Ceuta în numai două zile, în urma relaxării de către Maroc a controalelor la frontieră, pe fondul unei crize generate de decizia Spaniei de a-l primi pe teritoriul său pentru tratament medical pe Brahim Ghali, șeful grupului Polisario care luptă pentru independența Saharei Occidentale, o fostă colonie spaniolă revendicată deopotrivă de Maroc și de Frontul Polisario, mișcare sprijinită de Algeria. (AFP, EFE)

Exclava spaniolă Ceuta, împreună cu exclava spaniolă Melilla, situată la aproximativ 400 de kilometri mai la est, sunt singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene pe continentul african.

Orașul autonom spaniol Ceuta este situat la granița cu Marocul și cu Marea Mediterană, la intrarea vestică în Strâmtoarea Gibraltar, iar poziția sa, la doar câțiva kilometri de coasta Spaniei, o transformă într-una dintre cele mai accesibile porți de intrare din Africa spre Europa.

Foto: (C) Giner/EPA

Regim Schengen specific pentru Ceuta și Melilla

Orașele autonome spaniole Ceuta și Melilla sunt supuse unui regim Schengen specific, unic în Europa, conform site-ului Ministerului spaniol de externe, https://www.exteriores.gob.es/.

Astfel, verificările Schengen se efectuează la ieșirea pe cale maritimă sau aeriană. Prin urmare, nimeni nu poate călători din Ceuta sau Melilla către Spania continentală fără a fi identificat de Poliția Națională în port sau în aeroport. În plus, operatorii de feriboturi și companiile aeriene au obligația de a verifica documentele de călătorie.

Astfel, Spania aplică un dublu filtru: unul la frontiera cu Marocul și un al doilea - verificarea Schengen - la plecarea spre teritoriul continental, astfel încât intrarea neregulamentară în aceste orașe să nu constituie niciodată o intrare în restul spațiului Schengen. Această măsură este în vigoare de la aderarea Spaniei la spațiul Schengen în 1991, conform site-ului Ministerului spaniol de externe, https://www.exteriores.gob.es/.

De asemenea, intrarea neregulamentară în Ceuta nu conferă niciun drept de ședere în Spania, niciun drept de a călători spre teritoriul continental și niciun drept de circulație în Europa, mai informează sursa citată. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Anda Badea)