Săptămâna mondială a alăptării este marcată în fiecare an între 1 și 7 august, începând din anul 1992, cu scopul de a proteja, promova și susține alimentația la sân ca una dintre cele mai eficiente modalități de a oferi copiilor de pretutindeni cel mai bun început în viață. Perioada aleasă este cea în care, în 1990, a fost semnată Declarația Innocenti privind Protecția, Promovarea și Susținerea Alăptării, de către decidenți guvernamentali, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și alte organizații, potrivit www.unicef.org.

Temele anuale ale evenimentului includ sistemele de sănătate, femeile și munca, Codul Internațional de Comercializare a Înlocuitorilor de Lapte Matern, sprijinul comunitar, ecologie, economie, știință, educație și drepturile omului.

În 2026, Săptămâna mondială a alăptării (#WBW2026) se va concentra pe urmărirea progresului și evaluarea impactului alăptării asupra nutriției, securității alimentare și reducerii sărăciei. Campania va măsura progresul, va prezenta statistici globale și regionale cu ceea ce funcționează și ceea ce necesită îmbunătățiri suplimentare. Tema este aliniată cu Domeniul Tematic 3 al campaniei WBW-SDG 2030, potrivit https://waba.org.my/wbw/.

Alianța Mondială pentru Alăptare (WABA) este o rețea globală de organizații și persoane dedicată protecției, promovării și susținerii alăptării care coordonează și organizează anual Săptămâna Mondială a Alăptării. Din 2016, WABA și-a aliniat campania desfășurată cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului adoptate de ONU, numind-o Campania Săptămâna mondială a alăptării - Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (WBW-SDGs Campaign), conform https://worldbreastfeedingweek.org/. În 2018, o rezoluție a Adunării Mondiale a Sănătății a aprobat WBW ca o strategie importantă de promovare a alăptării, arată https://waba.org.my/wbw/.

Alăptarea este promovată și de UNICEF ca investiție inteligentă. Alăptarea este vitală pentru acordarea fiecărui copil a celui mai sănătos început în viață. Este primul vaccin al copilului, cea mai bună sursă de nutriție și poate întări dezvoltarea cerebrală, explică organizația pe pagina www.unicef.org/breastfeeding. Totodată alăptarea alimentează economiile naționale, astfel că ratele crescute de alăptare pot îmbunătăți prosperitatea unei țări prin reducerea costurilor pentru sănătate și generarea de forță de muncă mai capabilă și mai puternică. De aceea alăptarea nu este doar datoria unei femei, ci solicită încurajare și susținere din partea consultanților pregătiți, a membrilor familiei, furnizorilor de servicii medicale, angajatorilor, factorilor de decizie și a altor părți implicate, subliniază sursa citată.

Sub coordonarea UNICEF și OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Colectivul Global pentru Alăptare (Global Breastfeeding Collective) reprezintă un parteneriat între mai mult de 20 de agenții internaționale care fac apel la donatori, decidenți politici și societatea civilă pentru creșterea investițiilor în promovarea alăptării la nivel mondial. Prin investirea a 570 de milioane de dolari americani în următorii 10 ani, guvernele, donatorii și partenerii pot ajuta la creșterea ratei de alăptare la cel puțin 50 de procente.

Laptele matern este alimentul ideal pentru sugari. Lactația și alăptarea reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 și afecțiuni vasculare. Conform estimărilor, o creștere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. OMS recomandă alăptarea exclusivă începând din prima oră după naștere și până la șase luni. Hrana complementară ar trebui să fie introdusă în paralel cu alăptarea, care este indicat să continue până la vârsta de 2 ani și după, arată www.who.int.

În lume, aproximativ 44% dintre sugarii cu vârsta între 0 și 6 luni sunt alăptați exclusiv la sân. Astfel, dacă toți copiii cu vârsta între 0 și 23 de luni ar fi alăptați optim, se estimează că în fiecare an ar putea fi salvate peste 820.000 de vieți de copii cu vârsta sub 5 ani, potrivit https://insp.gov.ro.

Potrivit estimărilor dintr-un raport publicat în iulie 2018, intitulat 'Capture the Moment', 78 de milioane de bebeluși - sau 3 din 5 - nu erau alăptați în prima oră de viață, fiind astfel supuși unui risc crescut de deces sau îmbolnăvire. Contactul nou-născutului cu mama împreună cu suptul stimulează lactația, inclusiv producerea colostrului, denumit și 'primul vaccin' al bebelușului, extrem de bogat în nutrienți și anticorpi. Ratele de alăptare în prima oră de viață sunt cele mai ridicate în Africa de Est și Sud (65%) și cele mai scăzute în Asia de Est și Pacific (32%), arată raportul citat. Aproximativ 9 din 10 bebeluși născuți în Burundi, Sri Lanka și Vanuatu sunt alăptați în prima oră de viață. La cealaltă extremă, numai doi din 10 bebeluși născuți în Azerbaidjan, Ciad și Muntenegru primesc lapte matern în acest interval.

Raportul 'Capture the Moment', care analizează date din 76 de țări, arată că, în pofida importanței inițierii timpurii în alăptare, prea mulți nou-născuți sunt lăsați să aștepte prea mult din diferite motive, cum ar fi: hrănirea nou-născuților prin alte metode, inclusiv cu lapte praf preparat, lucru care întârzie primul contact crucial al nou-născutului cu mama lui; creșterea numărului de operații de cezariană opționale.

În țara noastră, Institutul Național de Sănătate Publică a dezvoltat alături de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului 'Alessandrescu-Rusescu', Institutul Norvegian de Sănătate Publică, Directoratul Norvegian de Sănătate și Biroul de țară al Organizației Mondiale a Sănătății OMS pentru România, recomandări în domeniul promovării alăptării destinate personalului sanitar care lucrează la nivel local, în cadrul Ghidului 'Promovarea alăptării. Sfaturi pentru îmbunătățirea practicii alăptării'. Documentul aduce în atenție principiile îngrijirilor centrate pe persoană și pe familie, precum și faptul că sprijinul pentru alăptare oferit la nivelul comunității este esențial, potrivit https://insp.gov.ro. AGERPRES/ (Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)