Aprobarea de către Consiliul UE a unui acord privind participarea Regatului Unit la împrumutul de 90 miliarde euro pentru Ucraina, amenzile aplicate de Comisia Europeană gigantului american Google și platformei chineze de comerț online AliExpress, reacția șefei politicii externe a UE față de impunerea de către SUA a unor noi tarife vamale asupra bunurilor europene, publicarea datelor Eurostat privind reducerea deficitului guvernamental în UE și cele cu privire la raportul datorie-PIB, în primul trimestru 2026, reprezintă o parte dintre subiectele acestei săptămâni, la nivel comunitar.

Consiliul UE/ Acord privind participarea Regatului Unit la împrumutul pentru Ucraina
*Țările membre UE au aprobat, la 22 iulie, un acord privind participarea Regatului Unit la împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei, în cadrul UE, în valoare de 90 de miliarde de euro, menit să contribuie la acoperirea celor mai urgente nevoi ale Ucrainei în 2026 și 2027, informează site-ul consilium.europa.eu/.
Această măsură presupune că Ucraina va putea utiliza finanțarea prin împrumut pentru a achiziționa produse esențiale din domeniul apărării fabricate de industrii cu sediul în Regatul Unit, pe lângă cadrul existent pentru țările UE și SEE-AELS și pentru alte țări terțe aprobate.
Participarea Regatului Unit la împrumut este posibilă deoarece țara îndeplinește cele trei condiții pentru participarea țărilor terțe, prevăzute în Regulamentul privind împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei.
În ansamblu, împrumutul pune la dispoziția Ucrainei 60 de miliarde de euro pentru a investi în capacități industriale de apărare, inclusiv în achiziționarea de produse din domeniul apărării. Un cuantum de 30 de miliarde de euro este pus la dispoziția Ucrainei ca sprijin economic și bugetar direct.
Măsura aprobată de Consiliu urmează acordului de contribuție semnat între UE și Regatul Unit la 13 iulie 2026.
Consiliul va adopta participarea Regatului Unit în mod formal la acest împrumut în zilele următoare prin procedură scrisă. Decizia va intra în vigoare în aceeași zi cu publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.

Comisia Europeană/Comisia amendează Google cu 890 milioane de euro pentru încălcări ale Regulamentului privind piețele digitale
*Comisia Europeană a aplicat, la 23 iulie, gigantului american din domeniul tehnologiei Google două amenzi, de 460 de milioane euro, respectiv 430 de milioane euro, după ce a constatat nerespectarea de către companie a Regulamentului privind piețele digitale (DMA), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Compania este acuzată că a favorizat propriile servicii pe Google Search și că a instituit restricții pentru întreprinderi, în vederea direcționării consumatorilor către canale alternative, adesea mai ieftine, de achiziționare pe Google Play.
Aceasta este cea mai mare sancțiune impusă vreodată de Bruxelles unei companii în temeiul Regulamentului european privind piețele digitale (DMA), o lege europeană puternică care vizează combaterea abuzurilor de poziție dominantă comise de giganții din domeniul tehnologiei.
'Cele mai bune produse ar trebui să reușească pentru că sunt mai bune, nu pentru că sunt deținute de compania care rulează motorul de căutare. Iar consumatorii europeni au dreptul să li se spună de către dezvoltatorii de aplicații unde să se înscrie la cele mai bune oferte, chiar și atunci când proprietarul magazinului de aplicații nu primește o reducere', a declarat comisarul european pentru Concurență, Teresa Ribera.
Ca parte a celor două decizii, Comisia a ordonat Google să pună în aplicare măsuri astfel încât să trateze serviciile terților care apar în rezultatele căutării Google într-un mod echitabil și nediscriminatoriu în raport cu propriile servicii și, totodată, să permită dezvoltatorilor de aplicații care își distribuie aplicațiile prin intermediul Google Play Store, atât din punct de vedere tehnic, cât și contractual, să comunice liber, să promoveze oferte și să încheie contracte cu utilizatorii nu numai în interiorul, ci și în afara magazinului de aplicații Google Play.
Google trebuie să se conformeze deciziilor Comisiei în termen de 60 de zile, în caz contrar riscând penalități de până la 5% din cifra sa de afaceri totală la nivel mondial.
Ca răspuns la această decizie, reprezentantul Casei Albe pentru Comerț, Jamieson Greer, a avertizat: 'UE afirmă cu regularitate că își dorește stabilitate și predictibilitate în relațiile noastre comerciale, dar acest tip de acțiune creează o incertitudine majoră pentru exporturile americane de bunuri și servicii'.

Comisia Europeană/ Comisia a amendat AliExpress cu 550 de milioane euro pentru vânzarea de produse contrafăcute
*Comisia Europeană a amendat, la 20 iulie, platforma chineză de comerț online AliExpress, filială a gigantului Alibaba, cu 550 de milioane de euro pentru că a permis vânzarea de produse ilegale, nesigure sau contrafăcute către consumatorii europeni, conform AFP.
Aceasta este cea mai mare amendă impusă de Bruxelles în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), adoptat în 2022.
Amenda a fost calculată ținând seama de natura încălcărilor, de gravitatea acestora în ceea ce privește utilizatorii din UE afectați și de durata acestora, cel puțin până în iunie 2025, când Comisia a emis constatări preliminare împotriva AliExpress.
Produsele vizate includ, conform Comisiei, articole de îmbrăcăminte contrafăcute, jucării nesigure, produse cosmetice periculoase și alte produse dăunătoare.
UE a decis că AliExpress trebuie să prezinte un plan de acțiune până la 20 octombrie 2026. Planul trebuie să stabilească măsuri de remediere a încălcării obligațiilor sale de evaluare și atenuare a riscurilor sistemice. Comitetul european pentru servicii digitale va avea la dispoziție o lună de la primirea planului pentru a-și emite avizul. Comisia va avea apoi la dispoziție încă o lună pentru a-și adopta decizia finală și pentru a stabili o perioadă rezonabilă de punere în aplicare.

Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă/Kaja Kallas pune sub semnul întrebării rațiunea impunerii de către Washington a unor noi tarife vamale asupra bunurilor europene
*Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a pus sub semnul întrebării rațiunea impunerii de către Washington a unor noi tarife vamale asupra bunurilor europene, declarând la 24 iulie că acuzațiile privind deficiențele în controalele asupra muncii forțate în cadrul blocului comunitar sunt nefondate, relatează Reuters.
'Comparând legislația noastră privind munca și cea din Statele Unite, se poate vedea că noi avem concedii plătite, condiții de muncă foarte bune pentru angajații noștri, deci (decizia privind tarifele - n.r.) nu este cu adevărat justificată', a adăugat ea.
La 24 iulie, administrația președintelui american Trump a impus noi tarife vamale de 10% și 12,5% asupra bunurilor provenite de la 60 de parteneri comerciali, inclusiv Uniunea Europeană, pe baza acuzațiilor de aplicare laxă a interdicțiilor privind munca forțată, exact în momentul în care expiră un tarif vamal global temporar de 10%.

Eurostat/ România și Slovacia, cele mai bune performanțe din UE la reducerea deficitului guvernamental, în primul trimestru 2026
*Date publicate de Eurostat la 21 iulie arată că deficitul guvernamental ajustat sezonier în Uniunea Europeană a scăzut de la 3,4% din PIB în trimestrul 2025, până la 3,1% din PIB în trimestrul 1 2026.
În România, deficitul a scăzut de la 7,5% din PIB în trimestrul 4 al anului 2025, până la 3,6% din PIB în trimestrul 1 din 2026, un declin de aproape 3,8 puncte procentuale, cel mai important din UE. O scădere similară a deficitului a fost înregistrată și în Slovacia, de la 7,2% până la 3,4%.
Datele provizorii ale Eurostat arată că topul țărilor membre cu cele mai mari deficite guvernamentale este condus de Bulgaria (7,6% din PIB), urmată de Ungaria (6,6% din PIB), Polonia (5,9% din PIB) și Franța (5,1% din PIB).
La polul opus se află Cipru, țară care în primul trimestru al acestui an a înregistrat un excedent guvernamental de 4,4% din PIB, urmată de Irlanda, cu un excedent de 2,4% din PIB.

Eurostat/ Creștere a raportului datorie-PIB la nivelul UE în primul trimestru al anului 2026
*Eurostat a publicat, la 21 iulie, datele referitoare la datoria publică a țărilor membre în primul trimestru al acestui an. Conform acestor date, raportul datorie-PIB a crescut în zona euro până la 88,9% la finele primului trimestru, de la 87,7% la finele ultimului trimestru al anului trecut, iar în UE s-a majorat de la 81,8%, până la 82,9%.
În rândul statelor membre, de la un trimestru la altul, 17 state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie-PIB, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Ungaria (3,1 puncte procentuale), Lituania (2,9 puncte procentuale) și Luxemburg (2,8 puncte procentuale).
În schimb, comparativ cu situația din primul trimestru al anului trecut, 19 state membre au înregistrat un avans al raportului datorie-PIB, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Finlanda (5,5 puncte procentuale), Bulgaria (4,8 puncte procentuale), Polonia (4,5 puncte procentuale) și România (cu un avans de 4,3 puncte procentuale).
În România, raportul datorie-PIB a crescut cu 0,8 puncte procentuale de la un trimestru la altul, cel mai mic avans înregistrat în rândul statelor membre. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Ady Ivaşcu)