20 iulie - Ziua mondială a șahului
În fiecare an, la 20 iulie, Organizația Națiunilor Unite (ONU) celebrează Ziua mondială a șahului, o sărbătoare dedicată recunoașterii impactului profund pe care 'sportul minții' îl are asupra dezvoltării intelectuale și a coeziunii sociale.
Data de 20 iulie marchează înființarea Federației Internaționale de Șah (FIDE) la Paris, în anul 1924. Deși inițial sărbătorită din 1966 la inițiativa FIDE, ziua a căpătat o recunoaștere oficială globală prin Rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU. Astfel, la 12 decembrie 2019, Adunarea Generală a adoptat, în unanimitate, Rezoluția 74/22, prin care 20 iulie a fost proclamată Ziua mondială a șahului. Rezoluția a fost propusă de Armenia și susținută de peste 50 de state, inclusiv România. Documentul subliniază rolul șahului în promovarea educației, egalității de gen, incluziunii sociale, dezvoltării durabile și păcii.
Conform textului adoptat, 'Șahul oferă oportunități importante în consolidarea educației, realizarea egalității de gen și promovarea femeilor și fetelor, precum și în stimularea incluziunii, a toleranței, a înțelegerii și a respectului reciproc', conform un.org
Tema oficială a Zilei mondiale a șahului din 2026, stabilită de FIDE, este: 'Celebrează, creează și fă diferența'. Astfel, FIDE încurajează comunitatea mondială a șahului să organizeze activități creative și incluzive care să demonstreze impactul pozitiv al șahului asupra societății. Printre inițiativele promovate se numără: organizarea de partide de șah în locuri neobișnuite; evenimente dedicate copiilor, seniorilor și persoanelor din comunități vulnerabile; dezbateri despre rolul șahului în educație, incluziune socială și dezvoltarea gândirii critice.
FIDE subliniază că mesajul ediției din 2026 este că șahul nu este doar un sport al performanței, ci și un instrument care poate contribui la incluziunea socială, dialogul intercultural și promovarea păcii și a cooperării între oameni, notează fide.com.
***
Șahul este adesea numit 'sala de fitness a creierului'. Studiile neuroștiințifice arată că jocul de șah activează ambele emisfere cerebrale, potrivit pubmed.ncbi.nlm.nih.gov.
Printre meritele sale se numără dezvoltarea gândirii strategice și analitice, deoarece jucătorul trebuie să evalueze constant poziția, să identifice punctele slabe și să planifice mutări cu mulți pași înainte. Îmbunătățirea memoriei și a concentrării se află, de asemenea, printre avantajele practicării șahului. Memorarea deschiderilor, a tiparelor de mat și menținerea atenției timp de câteva ore în timpul unei partide clasice antrenează capacitatea de stocare a creierului. Nu în ultimul rând, fiecare mutare a adversarului creează o nouă problemă ce necesită o rezolvare rapidă și eficientă sub presiunea timpului, ceea ce duce, în timp, la dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor, punctează healthline.com.
La nivel comportamental, șahul este o lecție continuă de viață, pentru că învață copiii și adulții deopotrivă să își asume responsabilitatea pentru propriile decizii, să își gestioneze timpul și emoțiile și să își respecte adversarul. Totodată, șahul cultivă răbdarea și reziliența.
Șahul poate fi caracterizat ca fiind o competiție între alb și negru, care se bat utilizând strategii și făcând apel la inițiativă. E un ''război'' pe 64 de pătrate cu 32 piese (16 negre și 16 albe), unde cel mai abil strateg dintre cei doi adversari învinge. Scopul este imobilizarea regelui, cea mai importantă piesă a adversarului.
Istoria șahului se întinde pe mai bine de un mileniu și jumătate. Majoritatea istoricilor sunt de acord că jocul își are originile în India secolului al VI-lea d.Hr., evoluând dintr-un joc numit Chaturanga, care se traduce prin 'patru divizii' (infanterie, cavalerie, elefanți și care de luptă, reprezentate astăzi de pion, cal, nebun și tură), arată chess.com. Ulterior, jocul a pătruns în Persia sub numele de Shatranj, unde expresia 'Shah mat' (regele este mort/fără ajutor) a dat naștere termenului modern de 'șah-mat'. Prin intermediul lumii arabe, șahul a ajuns în Europa în secolele X-XI, unde regulile sale au fost treptat modificate în perioada Renașterii pentru a căpăta forma dinamică pe care o cunoaștem astăzi.
Șahul are o tradiție îndelungată în România. Țara noastră a fost una dintre cele 15 țări fondatoare ale FIDE în 1924 la Paris. Federația Română de Șah a luat ființă, oficial, în 1925, primul președinte fiind scriitorul Mihail Sadoveanu.
Șahul românesc a dat zeci de Mari Maeștri de-a lungul timpului. Florin Gheorghiu (născut în 1944) este cel mai titrat șahist român. A fost Campion Mondial de Juniori (1963), are 9 titluri de campion național și l-a învins pe Bobby Fischer în 1966.
Victor Ciocâltea (1932-1983) a cucerit 8 titluri naționale. A fost primul român care l-a învins pe Bobby Fischer (1962) și a condus naționala decenii la rând.
Elisabeta Polihroniade (1935-2016) este cea mai mare șahistă din istoria României. A avut 7 titluri naționale, a fost multiplă medaliată la Olimpiadele de șah și cel mai important promotor al șahului în România.
Adolf Albin (1848-1920) este unul dintre pionierii șahului românesc. A jucat împotriva legendei Wilhelm Steinitz și a dat numele celebrei deschideri 'Contragambitul Albin'.
Mihail Marin (născut în 1965) este triplu campion național, medaliat cu bronz la Olimpiadă și recunoscut la nivel planetar drept unul dintre cei mai buni autori de cărți de teorie și tactică de șah.
Printre cele mai sonore nume ale șahului românesc din prezent se numără: Bogdan-Daniel Deac, Constantin Lupulescu, Liviu-Dieter Nisipeanu, Irina Bulmaga, Mihaela Sandu și Miruna Lehaci.
Cele mai importante competiții de șah din România includ turnee internaționale de elită cu participare mondială, circuite naționale de Grand Prix și Campionatele Naționale oficiale. Super Chess Classic România (Grand Chess Tour) este cea mai importantă competiție internațională găzduită în România. Evenimentul reunește anual, la București, 10 dintre cei mai buni mari maeștri ai lumii, arată frsah.ro. Circuitul Grand Prix România reprezintă o serie de turnee majore organizate în mai multe orașe din țară care atrag jucători profesioniști și sunt incluse în calendarul oficial Federației Române de Șah. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 septembrie
Ortodoxe Sf. Mc. Mamant; Sf. Ier. Ioan Postitorul, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. m. Mamant; Sf. patr. Ioan Postitorul al Constantinopolului Romano-catolice Fer. Ingrid, călug. Sfântul Mucenic Mamant este pomenit î
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 septembrie
Este a 245-a zi a anului 2026. Au mai rămas 120 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 39 m și apune la 19 h 51 m. Luna răsare la 21 h 57 și apune la 12 h 41 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Luna septembrie
Septembrie, cunoscut în tradiția populară sub numele de Răpciune, cu înțeles de răcire a timpului, este a noua lună în Calendarul iulian (stil vechi) și gregorian (stil nou) cu început de an la 1 ianuarie și prima lună în Calendarul biblic cu început de an la 1 septembrie, notează lucrarea ''Zile și mituri. Calendarul țăranului rom
FRAGMENT DE ISTORIE: 640 de ani de la prima atestare documentară a Mitropoliei Moldovei
Mitropolia Moldovei a luat ființă, cu statut canonic, recunoscut de Patriarhia ecumenică, înainte de luna septembrie 1386, când ea este atestată documentar pentru prima oară întru-un 'Manual de cancelarie bizantină'. Se presupune că actul întemeierii s-a petrecut prin anii 1381-1386, în timpul domniei lui Petru Mușat (1375
Barometrul statistic al lunii august 2026
Deficitul bugetar al României a scăzut la 2,34% din PIB, după primele șapte luni ale anului, anunță Ministerul Finanțelor. România a avut cel mai scăzut nivel al cheltuielilor publice pentru educație din UE, în 2023, de 3%, fiind urmată de Grecia (3,3%) și Malta (3,4%). Ponderea cărbunelui în producția de energie electrică a UE a atins un minim record
1 septembrie - Ziua națională a sportului paralimpic
La 1 septembrie este celebrată Ziua Sportului Paralimpic. Cu ocazia Zilei Sportului Paralimpic, autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile din domeniul educației, sportului, culturii și protecției sociale, precum și organizațiile neguvernamentale interesate pot organiza sau sprijini, după caz, manifestări publice, acțiuni educative, a
1 septembrie - Ziua informaticienilor militari
La 1 septembrie este marcată, în fiecare an, Ziua informaticienilor militari. Marele Stat Major al Armatei a înființată Grupa de Automatizări din Direcția Generală a Înzestrării, care gestiona atribuții de concepție, de coordonare și de înzestrare în domeniul informaticii militare și automatizării conducerii trupelor, potrivit vol
Reuniune informală a miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich (1-2 septembrie, Irlanda)
O reuniune informală a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene (UE) în format Gymnich are loc în zilele de 1 și 2 septembrie 2026, la Wicklow, în Irlanda, în organizarea președinției rotative irlandeze a Uniunii, informează site-urile consilium.europa.eu/ și
1 septembrie - Ziua Diplomației Române
La 1 septembrie este marcată anual Ziua Diplomației Române. Ziua a fost instituită prin Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României. Demersul este marcat 'pentru omagierea tradiției diplomatice românești și pentru stimularea activității Corpului diplomatic și consular al României',
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 septembrie
Ortodoxe Începutul anului bisericesc; Sf. Cuv. Dionisie Exiguul; Sf. Cuv. Simeon Stâlpnicul; Sf. 40 de Mucenițe din Adrianopol; Dreptul Iosua (Tedeum) Greco-catolice Sf. cuv. Simeon Stilitul; Serbarea Preasfintei Născătoare din Miasine; Sf. m. Aitala; Sf. 40 Femei m.; Sf. diac. Ammun; Sf. m. Calist, E
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 septembrie
Este a 244-a zi a anului 2026. Au mai rămas 121 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 38 m și apune la 19 h 52 m. Luna răsare la 21 h 27 și apune la 11 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: 65 de ani de la nașterea artistului Ioan Gyuri Pascu (31 august)
Ioan Gyuri Pascu a fost unul dintre cei mai versatili artiști ai României postdecembriste. Muzician, actor, comediant și scriitor, el a reprezentat un spirit liber, caracterizat prin autenticitate, talent, umor și o energie inepuizabilă. A fost membru marcant al grupului satiric Divertis, ca muzician a abordat genuri variate, de la rock și blues, până la folk și
Reuniunea Anuală a Diplomației Române - ediția 2026 (31 august - 1 septembrie)
Ediția 2026 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române are loc în intervalul 31 august - 1 septembrie, la București, sub tema 'Diplomația: ancora unei lumi în schimbare', conform unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Lucrările Reuniunii Anuale a Diplomației Române (
31 august - Ziua internațională pentru persoanele cu descendență africană (ONU)
Într-un moment de transformare pentru egalitatea globală, Adunarea Generală a ONU a adoptat o nouă rezoluție în decembrie 2024, lansând cel de-al Doilea Deceniu Internațional pentru Persoanele cu Descendență Africană. Desfășurat în perioada 1 ianuarie 2025 - 31 decembrie 2034, acest deceniu are ca temă 'Persoanele de origine africană: recunoaștere
31 august - Ziua Limbii Române
La 31 august este sărbătorită Ziua Limbii Române, fiind instituită prin Legea nr. 53/2013. Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată în 2011 de 166 de parlamentari din toate grupurile politice care au depus la Senat un proiect de lege prin care au solicitat proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române.