Norman Manea, unul dintre cei mai apreciați prozatori și eseiști români, profesor de literatură europeană și 'writer in residence' la Bard College, New York, s-a născut la 19 iulie 1936, într-o familie evreiască din Burdujeni, județul Suceava. Copilăria i-a fost marcată de deportarea în Transnistria, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, experiență care avea să lase urme adânci în biografia și în opera sa.

După revenirea în România, și-a continuat studiile la Suceava, apoi a urmat Institutul de Construcții din București (1954-1959), unde s-a format ca inginer hidrotehnician. A lucrat ca inginer proiectant la diferite institute de proiectări și ca cercetător științific principal la Institutul de Studii, Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor din București, potrivit 'Dicționarului scriitorilor români' (București, Editura Albatros, 2001).

A debutat publicistic, în 1966, cu povestirea 'Fierul de călcat dragostea', în suplimentul 'Povestea vorbei' al revistei 'Ramuri' (nr. 9/1966), redactat de M.R. Paraschivescu, iar debutul editorial a fost în 1969, cu volumul de proză 'Noaptea pe latura lungă'. A colaborat la 'România literară', 'Luceafărul', 'Vatra', 'Steaua', 'Tribuna', 'Familia', 'Echinox', 'Secolul XX'.

Norman Manea (stg.) şi Henri Paul, ambasadorul Franţei în România, în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Târgului Internaţional ”Gaudeamus - Carte de învăţătură”, organizate în Complexul Expoziţional ”Romexpo”, Bucureşti, 19 noiembrie 2010.

Foto: (c) LIVIU ŞOVA/AGERPRES FOTO

Din anul 1974 s-a dedicat în întregime scrisului. Până în 1986, când a plecat din țară, în Statele Unite, a publicat 10 volume (cinci romane, trei volume de proză scurtă, două volume de eseuri). A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979), pentru volumul de eseuri și confesiuni 'Anii de ucenicie ai lui August Prostul', și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de către Consiliul Culturii și Educației Socialiste), potrivit unui comunicat de presă al ICR New York din 27 ianuarie 2025, transmis AGERPRES.

După 1986, aflat în străinătate, Norman Manea a continuat să scrie în limba română și a fost tradus în peste 30 de limbi, cărțile sale fiind elogios recenzate. Volumele publicate în SUA au figurat în selecția celor mai importante apariții editoriale din The New York Times.

Dintre volumele sale amintim: 'Întoarcerea huliganului', 'Plicuri și portrete', 'Fericirea obligatorie', 'Despre Clovni: Dictatorul și Artistul', 'Anii de ucenicie ai lui August Prostul', 'Plicul negru', 'Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici', 'Înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow', 'Vorbind pietrei', 'Atrium', 'Variante la un autoportret', 'Vizuina', 'Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian', 'Cuvinte din exil' (împreună cu Hannes Stein), 'Captivi', 'Cartea fiului', 'Zilele și jocul', 'Laptele negru', 'Pe contur', 'Octombrie, ora opt', 'Ceaiul lui Proust și alte povestiri' și 'Umbra exilată'.

Lansarea ediţiei aniversare ”Întoarcerea Huliganului” a prozatorului Norman Manea, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, eveniment organizat la Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, 23 mai 2016.

Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO

Scriitorului i s-au decernat, în 1992, Bursa Guggenheim și Premiul MacArthur ('Nobelul american'). În 1993, Biblioteca Națională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincției 'Literary Lion'. În 2002, i s-a decernat Premiul internațional de literatură 'Nonino' pentru Opera Omnia, iar în 2006 Premiul 'Medicis Etranger' pentru volumul 'Întoarcerea huliganului' și a constituit momentul decisiv pentru consacrarea sa în lumea literară internațională, romanul fiind publicat în Statele Unite ale Americii, Germania, Italia, Spania, Țările de Jos, China. Tot în 2006, a fost distins cu Meritul Cultural în grad de Comandor de către Președinția României, a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin și în juriul internațional al Premiului 'Nonino'.

În 2010, guvernul francez i-a acordat titlul și medalia de 'Commandeur dans l'Ordre des Arts et des Lettres', iar în 2011, Norman Manea a primit, în Germania, prestigiosul premiu literar 'Nelly Sachs'.

Membru al Academiei de Arte din Berlin (din 2006), în 2012 a devenit primul autor român membru de onoare al Societății Regale de Literatură din Marea Britanie, cea mai veche și mai prestigioasă instituție britanică dedicată literelor.

În România, prozatorul a primit Premiul ''Lux Mundi'' (2006), oferit de Radio România Cultural. În 2008 i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității din București și titlul de Doctor Honoris Causa al Universității ''Babeș Bolyai'' din Cluj­Napoca. I-a fost acordat, în 2009, Premiul 'Gheorghe Crăciun' pentru Opera Omnia din partea revistei 'Observator cultural'.

În 2012 s-a numărat printre laureații Premiilor Uniunii Scriitorilor din România, fiind recompensat cu Premiul Național de Literatură. În 2013, Uniunea Scriitorilor l-a nominalizat pentru Premiul Nobel, iar în 2014, PEN-ul românesc a reiterat propunerea.

Președinția României i-a conferit, în 2016, Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Ofițer 'în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii și a valorilor românești, pentru înalta ținută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere'. În același an, scriitorul Norman Manea a reprezentat România la Târgul Internațional de Carte de la Guadalajara (FIL), fiind distins cu acest prilej cu Marele Premiu al FIL pentru Literatură în Limbi Romanice. Deține Premiul Internațional pentru eseu 'Josep Palau i Fabre', ediția a IV-a, pentru cartea publicată în 2015, în spaniolă, 'La quinta imposibilidad. Judaísmo y escritura'.

La 15 februarie 2016, a fost prezentat, în premieră, la București, documentarul 'România: Patru patrii', de Alexandru Solomon, ce prezintă viziunea scriitorilor Norman Manea, Gabriela Adameșteanu, Mircea Cărtărescu și Florin Lăzărescu asupra țării în care s-au născut. Pentru Norman Manea, România înseamnă și experiența exilului: deportat în Transnistria la cinci ani, s-a strămutat la New York la vârsta de 50 de ani.

În același an, la Salonul de Carte de la Paris a fost prezentat volumul 'Les tiroirs de l'exil. Dialogue avec Leon Volovici' (Lormont, Le Bord de l'eau, 2015), în cadrul unei întâlniri moderate de publicistul Antoine Spire, cu participarea autorului și a traducătorului Nicolas Cavailles. Scriitorul a fost prezent și în Austria, în cadrul unui amplu turneu de promovare a volumului de eseuri 'Wir sind alle im Exil' (Editura Hanser, 2015), organizat de Institutul Cultural Român de la Viena. Volumul aduce în discuție contradicțiile unei vieți trăite între Vest și Est, precum și legătura dintre exil, limbă și comunicare.

În 2020, Norman Manea a fost președintele de onoare al ediției cu numărul 27 a Târgului de carte Gaudeamus Radio România, care a avut loc în perioada 16-22 noiembrie pe baza unui concept original, exclusiv online. Scriitorul s-a aflat alături de publicul Gaudeamus prin intermediul unei intervenții în direct din New York.

Scriitorul a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 86 de ani, pe parcursul întregii zile, pe platformele social media ale Institutului Cultural Român, inclusiv ale reprezentanțelor din străinătate, Muzeului Național al Literaturii Române, Ambasadei României la Washington și ale altor parteneri. Filmul aniversar, conceput și realizat de Alex Boda și Johnny Vacar, a cuprins urări și evocări venite din partea mai multor personalități culturale și apropiați din România și din întreaga lume, reconstituind 'un portret subiectiv, personal, al unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori români la nivel internațional', conform unui comunicat ICR transmis AGERPRES, la 19 iulie 2022.

În 2024, în cadrul Târgului de Carte de la Madrid, la care România a fost prezentă cu stand național și 20 de evenimente literare, a avut loc evenimentul intitulat 'Omagiu pentru Norman Manea. Mereu acasă în limba română'.

Tot în 2024, la aniversarea vârstei de 88 ani, pe platformele social media ale Institutului Cultural Român și pe cele ale reprezentanțelor sale din străinătate a fost difuzată o producție video a Centrului Național al Cărții, intitulată 'Norman Manea 88 - o călătorie în istorie și în memorie', după un montaj realizat de poetul Florin Iaru. Potrivit unui comunicat ICR transmis AGERPRES, pe 19 iulie 2024, materialul cuprinde lecturi în șapte limbi din 'Întoarcerea huliganului' și rememorează fapte tragice din istoria secolului XX, apelând la imagini de epocă și secvențe din arhiva TVR.

Cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, marcată anual în data de 27 ianuarie, Institutul Cultural Român din New York a organizat, pe 31 ianuarie 2025, în premieră absolută, primul spectacol realizat vreodată după romanul autobiografic 'Întoarcerea huliganului' de Norman Manea, una dintre marile conștiințe morale ale secolului XX, supraviețuitor al Holocaustului. Conceput sub formă de teatru-atelier, adaptat pentru scenă de cunoscuta scriitoare și dramaturgă româno-americană Saviana Stănescu, în regia lui Edward Einhorn, spectacolul a fost prezentat în sala Institutului Cultural Român de la New York ce poartă numele celebrului scriitor. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)