Participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est de la Kiev, precum și la ceremoniile de Ziua Națională a Franței și la Coaliția de voință la Paris, continuarea discuțiilor privind formarea unui nou guvern după demiterea prin moțiunea de cenzură a Guvernului Bolojan în luna mai, decizia CJUE privind prescripția în dosarele penale din perioada 2014-2018, revizuirea pentru a treia oară a PNRR, ușoară scădere a ratei inflației în luna iunie reprezintă a parte dintre evenimentele interne ale perioadei 13-17 iulie 2026.

Președintele Nicușor Dan a participat la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est de la Kiev
* Întărirea capacităților de apărare antiaeriană ale Ucrainei rămâne o prioritate, în special prin sisteme și interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice, subliniază Declarația de la Kiev, semnată la 15 iulie de liderii care au participat la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est, printre care s-a numărat și președintele Nicușor Dan. 'Sprijinim mobilizarea resurselor financiare și a mecanismelor internaționale necesare în acest scop, recunoscând că o apărare antiaeriană mai puternică salvează vieți și protejează infrastructura critică', au transmis semnatarii.
Președintele Nicușor Dan a avut, la Kiev, și o întrevedere cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, printre temele de discuție aflându-se avertizarea timpurie în cazul incidentelor cu drone.
În cadrul vizitei, președintele Dan a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic.
Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est este un format lansat în 2023, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Formatul este o platformă regională de susținere a Ucrainei și de combatere în comun a efectelor complexe ale războiului și a consecințelor asupra regiunii extinse, care este caracterizată prin interese comune în domeniile securității, economiei, conectivității energetice și de infrastructură, rezilienței și combaterii amenințărilor hibride, conform presidency.ro.

Președintele Nicușor Dan a participat la ceremoniile de Ziua Națională a Franței
* Președintele Nicușor Dan a avut o vizită la Paris, la 13-14 iulie, participând la ceremonia organizată de Ziua Franței, precum și la Coaliția de Voință.
Astfel, la 13 iulie, a participat la Coaliția de Voință pentru Ucraina, iar la 14 iulie, la ceremonia organizată de Ziua Națională a Franței, el afirmând că, în anul centenarului Tratatului de prietenie franco-român, se reconfirmă Parteneriatul Strategic și prietenia privilegiată dintre România și Franța, bazate pe o cooperare aprofundată la nivel politic, economic și de securitate.
Un detașament de onoare al Brigăzii 30 Gardă 'Mihai Viteazul' a reprezentat România, anul acesta, la Parada militară organizată la Paris, cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze.

Discuții privind formarea unui nou guvern; Nicușor Dan: alegerile anticipate ar prelungi starea de incertitudine; Ilie Bolojan: de luat în calcul alegerile anticipate
* Președintele Nicușor Dan a avut, la 13 iulie, o serie de discuții informale la Cotroceni cu liderii partidelor politice din fosta coaliție de guvernare, în contextul formării unui nou guvern.
Nicușor Dan a spus, la 14 iulie, într-o conferință de presă la Paris că discuția de la Cotroceni, din 13 iulie, cu liderii fostei coaliții de guvernare s-a încheiat fără un acord din cauza neînțelegerilor pe forma viitorului guvern. În plus, a apărut un conflict privind legile care prin PNRR au termen de adoptare finalul lunii august, a declarat președintele Nicușor Dan.
Varianta unor guverne minoritare care să se rotească la Palatul Victoria nu este nici ea una pe care liderii partidelor să o accepte la acest moment, a mai spus Dan.
'E o varianta care de principiu are șanse, dar practic noi avem o experiență care spune că cine este la putere în anul electoral pierde. Toată lumea vrea să înceapă ca să nu fie alianța care termină', a spus președintele.
Întrebat de alegeri anticipate, președintele a replicat: 'S-a vorbit foarte puțin de alegeri anticipate pentru că ar prelungi starea de incertitudine și nu aduc nimic pentru că toate sondajele spun că vom fi tot acolo cu partidele care nu reușesc o înțelegere acum. Eu nu văd sensul'.
Discuțiile despre formarea unui nou guvern au loc în contextul în care Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai. Președintele Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, dar acesta și-a depus mandatul. La 14 iunie, președintele a făcut o nouă nominalizare în persoana liberalului Adrian Veștea, dar guvernul acestuia a fost respins de parlament la 22 iunie. De atunci, președintele Nicușor Dan nu a mai făcut nicio nominalizare de premier.

* Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat, la 13 iulie, că îi este greu să spună dacă până la începutul sesiunii parlamentare, la 1 septembrie, se va instala un nou Guvern.
'Cred că e bine că ne-am întâlnit și că ne vom întâlni și la finalul săptămânii (la Cotroceni). Au existat propunerile venite și de la grupul minorităților și de la UDMR, cu care noi am fost de acord, care au fost respinse de cei de la PNL și USR. (...) Știți, cel mai plastic azi a fost Hunor care a spus: 'Dacă tot vreți să facem, e una din idei să facem un Guvern de armistițiu, punem în paranteză toate constrângerile pe care le-ați avut diverși, găsim un prim-ministru și mergem înainte'. Eu am fost de acord. Varujan a fost de acord. Ceilalți nu au fost de acord. Nu știu dacă până la începutul sesiunii parlamentare, la 1 septembrie, vom avea un Guvern. Chiar mi-e foarte greu să fac predicții de acest tip', a declarat Grindeanu, la Parlament.
Întrebat dacă s-a pus pe masa discuțiilor varianta unui Guvern condus de un tehnocrat cu miniștrii politici, liderul PSD a răspuns: 'Da, doar că nu la noi este problema'. El a adăugat că Ilie Bolojan și Dominic Fritz se opun unei astfel de posibilități.

* Premierul interimar, Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat, la 13 iulie, la postul B1TV, că în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere între partidele parlamentare pentru depășirea crizei politice, în sensul învestirii unui nou guvern, alegerile anticipate pot fi luate în calcul în toamna acestui an sau în primăvara anului viitor.
Potrivit liderului liberalilor, scenariul alegerilor anticipate este de luat în calcul 'dacă nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea' pentru a se ieși din situația actuală de blocaj politic.
Ilie Bolojan a mai spus, în context, că liberalii au o 'rezervă majoră de încredere' în a susține o succesiune de guverne minoritare în care social democrații să se afle primii la guvernare. Bolojan a pledat, în schimb, pentru o rotație a guvernelor minoritare în care un Cabinet de centru-dreapta să fie urmat de unul de centru-stânga. Într-o astfel de variantă, proiectele importante legate de PNRR și buget ar fi susținute și de opoziție, astfel încât România să poată fi administrată și să existe stabilitate politică, a afirmat liderul liberal, la postul B1TV.

CJUE: decizia ÎCCJ de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale din perioada 2014-2018 este contrară dreptului UE
* Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, la 16 iulie, că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014-2018 nu este conformă cu dreptul UE. CJUE a mai stabilit că decizia ÎCCJ privind prescripția nu se aplică la dosarele aflate pe rol.
În mai 2022, Curtea Constituțională a dat o hotărâre care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, care se aplica pentru perioada 2018-2022.
Ulterior, instanța supremă a stabilit mai întâi că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014.
Problema a fost ridicată la CJUE în dosarul 'Lin', în care au fost date două hotărâri privind prescripția - Lin I (iunie 2023) și Lin II (16 iulie 2026).
În hotărârea Lin II din 16 iulie 2026, CJUE a stabilit că decizia Înaltei Curți de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014-2018 este contrară dreptului UE.
În replică, ÎCCJ susține că a aplicat 'întotdeauna cu bună-credință' dreptul european în ansamblul său, iar abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a declarat, la 16 iulie, referitor la decizia CJUE a UE vizând prescripția în România, că ''vina principală pentru această situație revine Parlamentului'.

PNNR, revizuit pentru a treia oară
* Guvernul a anunțat că a luat act, în ședința din 16 iulie, de o Notă privind revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și depunerea cererii de plată nr. 5.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunțase, la 13 iulie, că executivul european a aprobat cea de-a treia propunere a României de renegociere a PNRR.
În urma celei de-a treia revizuiri, valoarea totală a PNRR este de 20,1 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro reprezintă granturi și 6,5 miliarde de euro împrumuturi. Totodată, au fost ajustați indicatorii unor investiții și reformulate anumite jaloane, astfel încât implementarea Planului să reflecte progresul efectiv al proiectelor și să permită utilizarea integrală a fondurilor europene până la termenul-limită de eligibilitate, august 2026.
Noua structură a Cererii de plată nr. 5, agreată cu Comisia Europeană, include 75 de jaloane și ținte - 21 aferente reformelor și 54 aferente investițiilor.
Valoarea brută a Cererii de plată nr. 5 este de 2,66 miliarde de euro, din care 1,92 miliarde de euro granturi și 744 milioane de euro împrumuturi.
O a doua revizuire a PNRR a mai fost agreată cu Comisia Europeană în iulie 2025, potrivit https://mfe.gov.ro/.

Rata anuală a inflației în România a scăzut ușor în luna iunie (10,42%); România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE
* Rata anuală a inflației a scăzut la 10,42% în luna iunie, de la 10,85% în luna mai, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 12,29%, iar mărfurile alimentare cu 5,75%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 13 iulie.
Pe de altă parte, conform datelor Eurostat, publicate la 17 iulie, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană (UE) a scăzut până la 2,9%, în luna iunie, de la un nivel de 3,3% în mai, dar România este, din nou, țara cu cea mai ridicată valoare a acestui indicator, cu un avans anual al prețurilor de 9,2%. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Anda Badea)

*** Sinteza este realizată în baza știrilor AGERPRES.